Studiu Coface: Numărul insolvenţelor din România a crescut în S1 2026 cu 12,36% faţă de S1 2025

Cel mai recent studiu realizat de Coface România arată că în primul semestru din 2026 s-au deschis 3.855 de proceduri noi de insolvenţă în creştere cu 12,36% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Au fost deschise 98 de noi proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 64 de noi proceduri de concordat preventiv deschise în S1 din 2025. Sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul a raportat cel mai mare număr de insolvenţe respectiv 860, în scădere cu 1% faţă de acelaşi interval de anul trecut, se arată în comunicatul de presă.

Contextul economic - prima jumătate a anului sub semnul instabilităţii

Economia globală a rămas rezilientă în prima jumătate a anului 2026, în timp ce România s-a confruntat cu o perioadă de stagflaţie, caracterizată prin contracţie economică şi inflaţie ridicată. PIB-ul României a înregistrat o scădere în S1 2026 de 0,8%, faţă de perioada similară din 2025 (serie brută) şi cu 1,6% pe serie ajustată sezonier, pe fondul prăbuşirii consumului şi a unei consolidări fiscale agresive, potrivit comunicatului de presă.

Principalul motiv pentru scăderea PIB-ului local în primele 6 luni ale anului 2026 a fost scăderea consumului cu 5,7%, aceasta fiind cea mai mare contracţie din ultimii 16 ani. Inflaţia s-a menţinut la un nivel de 10,4% în luna iunie 2026, creşterea preţurilor de la începutul anului fiind de 3,8%. În primul semestru din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025, deficitul bugetar a fost redus cu 1,65 puncte procentuale, de la 3,64% din PIB, la 2% din PIB, conform studiului Coface România.

Zona euro a avut o evoluţie peste aşteptări în prima jumătate a anului, deşi cererea internă a rămas la un nivel scăzut, păstrând dependenţa de exporturi, iar factorul geopolitic (conflictele din Ucraina şi Orientul MiIjlociu) menţine nivelul de instabilitate la un nivel record, conform reprezentanţilor Coface România.

"Rezultatele din primul semestru al anului 2026 confirmă că mediul de afaceri din România rămâne sub presiunea încetinirii economice, a costurilor ridicate şi a măsurilor de consolidare fiscală. În aceste condiţii, ne aşteptăm ca disciplina la plată să rămână sub presiune, iar numărul insolvenţelor să îşi menţină tendinţa de creştere.

Cu toate acestea, observăm o tendinţă pozitivă: tot mai multe companii aleg să adopte măsuri de restructurare preventivă înainte ca dificultăţile financiare să devină critice. Într-un context marcat de incertitudine, gestionarea proactivă a riscurilor, disciplina financiară şi monitorizarea atentă a lichidităţii vor fi elemente esenţiale pentru consolidarea rezilienţei şi asigurarea continuităţii afacerilor pe termen lung”, a declarat Alina Popa, Country Manager Coface România, se mai arată în comunicatul de presă.

Evoluţia companiilor insolvente

Primele 3 sectoare în funcţie de numărul companiilor intrate în insolvenţă în primul semestru al anului curent sunt Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (860), Construcţii (852) şi Transport şi depozitare (478), conform comunicatului de presă.

Raportat la primele 7 sectoare de activitate, observăm ca sectorul Agricultură, silvicultură şi pescuit a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de insolvenţe de aproape 78% comparativ cu primul semestru din 2025, urmat de Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 21% şi Construcţii unde au fost înregistrate cu 17% mai multe insolvenţe faţă de primele 6 luni ale anului trecut, potrivit studiului Coface România.

Gradul de concentrare mare al insolvenţelor din primele 7 sectoare (85% din totalul numărului de insolvenţe) este explicat de gradul sectorial de concentrare mare atât din punct de vedere al companiilor active din punct de vedere juridic cât şi economic (cifră de afaceri pozitivă). Astfel, companiile care activează în primele 7 sectoare de activitate reprezintă 72,7% din totalul companiilor active din punct de vedere juridic, se mai arată în comunicatul de presă.

Radiografia sectoarelor de activitate

În primele luni ale anului 2026 sectorul Comerţului a înregistrat o contracţie a vânzărilor ceea ce a condus la o încetinire semnificativă a activităţii. Principalii factori care au condus la acest declin au fost inflaţia mare (+10%), scăderea cererii şi a încrederii consumatorilor, aflată la minime istorice, potrivit comunicatului de presă.

Sectorul Construcţiilor a evoluat pozitiv în primul semestru al anului 2026, volumul lucrărilor fiind cu 13,9% (serie brută) mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025. Cu toate acestea, aşa cum am arătat şi în ediţiile anterioare ale Studiului Insolvenţelor, sectorul Construcţiilor rămâne unul dintre cele mai riscante sectoare de activitate, conform reprezentanţilor Coface România, se mai arată în studiul Coface România.

Producţia industrială a României a scăzut cu 3,3% în S1 2026 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Aşadar, industria reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul României în primul semestru al anului 2026, în timp ce în 2015 reprezenta 23,8% din PIB. Principalul contributor al acestui declin a fost industria prelucrătoare, care reprezintă aproximativ 80% din producţia industrială totală, conform studiului.

"Datele conturează un peisaj provocator pentru mediul de afaceri local în prima jumătate a acestui an. Companiile cu cifră de afaceri peste 500.000 EUR şi care au intrat în insolvenţă în această perioadă este cu peste 60% mai mare faţă de perioada similară din 2025 (S1 2026 vs S1 2025). În primele 6 luni ale anului 2026 au fost deschise 98 de noi proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 64 de noi proceduri de concordat preventiv deschise în primul semestru din 2025. Dintre acestea aproximativ 60% sunt companii care au realizat o cifră de afaceri peste 500.000 EUR în anul financiar 2025. Această dinamică indică o adopţie tot mai mare a măsurilor de protecţie în rândul companiilor cu o maturitate şi o anvergură mai ridicate, crescând impactul economic şi social," a adăugat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România, potrivit comunicatului de presă.

Distribuţia teritorială a insolvenţelor

La nivel teritorial observăm o creştere foarte mare a numărului de insolvenţe în regiunea NORD-EST (Iaşi, Bacău, Suceava, Neamţ, Botoşani şi Vaslui) de aproape 40%. Această creştere poate fi explicată de numărul mare de companii mici din această regiune care activează în sectoarele vulnerabile, care au înregistrat cele mai multe insolvenţe: Comerţ, Construcţii, Transport şi Depozitare, HORECA, se mai arată în comunicatul de presă.

O evoluţie similară este cea a regiunii SUD-VEST (Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt) care a înregistrat în primele 6 luni ale anului 2026 o creştere a numărului de companii nou înmatriculate de doar 1,6% (faţă doar 7,9% la nivel naţional), comparativ cu perioada similară din 2025 dar care a înregistrat o creştere mare a numărului de insolvenţe de peste 22% (S1 2026 comparativ cu S1 2025). Această evoluţie confirmă faptul ca într-o perioadă cu inflaţie ridicată - consolidare fiscală - recesiune regiunile cele mai vulnerabile sunt cele unde media PIB/locuitor este mult sub media naţională, potrivit Coface România.

Radiografia mediului de afaceri local

Mediul de afaceri din România rămâne unul dinamic, caracterizat printr-o capacitate ridicată de regenerare. În ciuda creşterii numărului dizolvărilor şi suspendărilor în ultimii ani, ceea ce indică presiuni constante, în special asupra companiilor mici şi mijlocii, se menţine un ritm ridicat al înmatriculărilor, ceea ce confirmă potenţialul antreprenorial, conform comunicatului de presă.

Numărul companiilor radiate în primul semestru din 2026 a fost de 46.283, în creştere cu 6% faţă de acelaşi interval de anul trecut. În S1 anul curent s-a raportat o creştere de 8% a numărului de înregistrări comparativ cu aceeaşi perioadă de anul precedent, 41.491 dintre acestea fiind SRL-uri, potrivit studiului Coface România.

Aşa cum putem observa, presiunile la care a fost supus mediul de afaceri în ultima perioadă (inflaţie ridicată, consolidare fiscală, etc) au început deja să producă efecte negative: numărul companiilor radiate şi a celor intrate în insolvenţă fiind la maximele ultimilor ani, se mai arată în comunicatul de presă.