Studiu Edge Institute şi Confederaţia Patronală Concordia: peste 6 din 10 firme din România folosesc inteligenţa artificială, dar doar 3% au integrat-o în procese

Edge Institute şi Confederaţia Patronală Concordia au lansat studiul „Utilizare răspândită, integrare superficială. Inteligenţa artificială în firmele din România”, bazat pe un sondaj reprezentativ realizat în rândul a 1.003 firme cu cel puţin 10 angajaţi, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Rezultatele au fost dezbătute ieri, de la ora 18:30, în cadrul unei întâlniri cu ministrul delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială, Bogdan Dumitru, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenţei artificiale (IA) în firme, cu un procent de 5,2%. Studiul măsoară însă utilizarea într-un sens mai larg, incluzând folosirea informală a unor instrumente de tip chatbot de către angajaţi, şi arată că IA este prezentă în majoritatea firmelor româneşti. De cele mai multe ori, tehnologia este folosită superficial, fără reguli, fără formare şi fără fundamentul digital care ar putea aduce câştiguri de productivitate, conform comunicatului.

Principalele concluzii

1.Utilizare răspândită, integrare superficială. 61,7% dintre firmele cu cel puţin 10 angajaţi folosesc IA într-o formă sau alta, dar doar 13,5% o utilizează regulat, iar 3,3% au integrat-o în procesele firmei. În 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puţin de un sfert dintre angajaţi;

2.Firmele nu sunt pregătite instituţional. Doar 20% dintre firme au vreo măsură de formare a angajaţilor, 26% au vreo regulă de utilizare responsabilă a IA, iar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei;

3.Digitalizarea contează mai mult decât mărimea firmei. 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate (55% dintre firmele cu 10-25 de angajaţi, faţă de 3% dintre cele mari). Utilizarea IA creşte de la 33% în cazul firmelor fără instrumente digitale la 91% în cazul celor cu trei sau mai multe, iar la acelaşi nivel de digitalizare, mărimea firmei nu mai are un efect semnificativ;

4.Decalajul riscă să se adâncească. 30% dintre firme vor să investească în IA: 6% dintre cele fără instrumente digitale şi 75% dintre cele cu cinci sau mai multe. 78% dintre firmele care vor să investească au nevoie de finanţare externă. La polul opus, 39% dintre firme nu au analizat IA şi nu o consideră relevantă, conform comunicatului de presă.

Alexandru Dănescu, coautor al studiului, a subliniat următoarele aspecte:

„Economia românească nu duce o lipsă de interes faţă de inteligenţa artificială (IA), dar are în schimb o problemă de digitalizare. Aproape jumătate dintre firme sunt deloc sau slab digitalizate, deci în aceste organizaţii IA înseamnă cel mult un chatbot folosit de un angajat. Tocmai de aceea, finanţările publice în această direcţie trebuie să înceapă cu digitalizarea de bază înaintea oricărui demers de integrare a IA în activităţile firmelor.”, se arată în comunicat

Recomandări: digitalizarea de bază înaintea IA

Schema PNRR „Digitalizarea IMM-urilor”, singura schemă de granturi pentru firmele care vor să se echipeze digital, are termen de plată 30 octombrie 2026. Programul de guvernare 2026-2028 anunţă vouchere pentru adoptarea IA, cloud şi securitate cibernetică în IMM-uri, dar nu precizează bugetul şi calendarul acestora, potrivit comunicatului de presă.

Studiul propune trei principii pentru finanţările viitoare:

-Banii publici pentru IA să ajungă la firmele care o folosesc, nu doar la cele care o dezvoltă. România pare slab poziţionată în cursa dezvoltării IA, dar o poate câştiga pe cea a utilizării tehnologiei pentru productivitate;

-Digitalizarea de bază înaintea IA. Primul pas este un instrument digital pentru funcţii de bază, cum ar fi gestiunea electronică a documentelor;

-Sprijinul să ajungă şi la firmele care nu îl caută, prin diagnostic digital gratuit oferit la scară largă şi exemple aplicate de folosire a IA în firme din acelaşi sector, potrivit comunicatului de presă.

Evenimentul de ieri

Studiul a fost dezbătut ieri, în cadrul evenimentului „Cum folosesc firmele din România inteligenţa artificială?”. Prezentarea studiului a fost urmată de un panel la care au participat Radu Mihaiu (preşedintele Comisiei IT&C, Camera Deputaţilor), Cristi Movilă (fondator şi CEO, OptiComm.AI) şi Radu Postolache (preşedinte ANIS şi General Manager, Qualysoft). Aceştia au discutat despre nevoile companiilor, oportunităţi şi direcţia UE în acest domeniu, potrivit comunicatului de presă

A urmat un dialog cu Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială. Cu privire la relaţia dintre stat şi mediul privat, ministrul delegat a subliniat că statul ar trebui cel puţin să nu creeze obstacole suplimentare mediului de afaceri, informează sursa citată.

Tot în marja evenimentului de ieri, ministrul delegat a detaliat măsura voucherelor propuse pentru sprijinirea integrării IA în firme:

„Aşa cum sunt şi în programul de guvernare, aceste vouchere vin, în primul rând, să ajute o companie, în special IMM-urile, să valideze un proces, să valideze o anumită integrare, o adopţie a unor componente IA în ecosistemul lor. Dacă acest proces va funcţiona, el va primi în continuare genul ăsta de suport. Vorbim de două lucruri: să ajutăm IMM-urile să obţină, să fie capabile să valideze, să aibă acces la resurse pentru validarea unui proces, iar dacă procesul produce rezultatele scontate, atunci să fie implementat complet.”, Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială, conform comunicatului de presă.