• 1 din 5 angajaţi (22%) întreabă întâi un AI când nu ştie cum să rezolve o sarcină, decât pe colegul de echipă (16%) şi managerul direct (16%)
• 4 din 10 dintre angajaţii care folosesc AI-ul la muncă (39%) îl folosesc ca să scape de sarcini repetitive, iar 4 din 10 (39%) îl văd ca avantaj faţă de alţi profesionişti din domeniul lor
• Peste jumătate (58%) cred că munca lor se va schimba puţin sau deloc în următorii 3-5 ani
• Peste 1 din 3 (36%) consideră nivelul junior cel mai expus la reducerea oportunităţilor de angajare
Un procent de 22% dintre angajaţii din România apelează în primul rând la un asistent bazat pe inteligenţă artificială atunci când întâmpină o sarcină dificilă de muncă, înaintea colegilor de echipă sau a managerului direct, potrivit unui raport realizat de MKOR remis redacţiei.
Resursele interne ale organizaţiilor ocupă locul secund în preferinţele salariaţilor cu 19%, în timp ce colegii de nivel similar, managerii direcţi şi căutările pe internet înregistrează fiecare o pondere de 16%. Doar 9% dintre respondenţi încearcă rezolvarea sarcinilor pe cont propriu, prin încercare şi eroare. Totodată, 39% dintre utilizatori folosesc tehnologia pentru eliminarea sarcinilor repetitive, iar o pondere egală de 39% consideră aceste instrumente un avantaj competitiv în raport cu alţi profesionişti, conform datelor menţionate.
La capitolul aşteptărilor profesionale, 58% dintre salariaţi nu anticipează transformări majore în următorii trei până la cinci ani, în timp ce 32% susţin că activitatea lor rămâne neschimbată, iar 26% preconizează preluarea exclusivă a unor sarcini minore de către algoritmi. În schimb, 36% dintre participanţi indică nivelul debutanţilor drept cel mai vulnerabil în faţa reducerii oportunităţilor de angajare, faţă de 16% în cazul posturilor intermediare şi 10% pentru nivelul experimentat, informează compania.
„Adopţia AI-ului în companiile din România porneşte de jos, de la iniţiativa angajaţilor. Oamenii au început să folosească aceste instrumente pentru că îi ajută să lucreze mai repede şi să găsească soluţii mai uşor, de multe ori fără să aştepte o aprobare oficială. Datele noastre arată că AI-ul a devenit deja prima sursă de ajutor pentru unul din cinci angajaţi. Managementul companiilor trebuie să ia o decizie asumată, acum: fie integrează AI-ul într-o strategie asumată, fie îl lasă să se dezvolte necontrolat. Cea mai sensibilă parte a acestei decizii priveşte poziţiile de început de carieră, pentru că acolo AI-ul poate prelua cel mai uşor sarcinile de rutină. Tentaţia de a reduce aceste posturi pentru a economisi pe termen scurt este cât se poate de reală. Numai că juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani. Dacă firmele renunţă la această treaptă de intrare în profesie, nu vor mai avea oameni pregătiţi să preia proiectele complexe. Este o decizie de business cu efecte pe termen lung care ar fi bine să fie luată pe baza datelor din piaţă”, a declarat Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR, transmite sursa citată.
La nivelul competenţelor viitoare, 21% dintre salariaţi prioritizează gândirea critică şi verificarea rezultatelor generate de asistenţii virtuali, iar 20% mizează pe adaptabilitate şi instruire continuă. Totodată, 19% aleg specializarea practică şi abilităţile interumane precum empatia sau negocierea, în timp ce utilizarea tehnică a soluţiilor digitale întruneşte 15% din opţiuni. Cercetarea a inclus un eşantion reprezentativ de 1.000 de respondenţi cu vârste între 18 şi 65 de ani, cu o marjă de eroare de plus-minus 3,1%, precizează comunicatul de presă.




























































Opinia Cititorului