The Guardian: Războiul nuclear şi inteligenţa artificială ameninţă umanitatea cu extincţia până în anul 2100, conform unei evaluări Lancet

Umanitatea riscă extincţia până în anul 2100 din cauza utilizării maliţioase a inteligenţei artificiale sau a conflictelor nucleare, conform unei noi evaluări globale a riscurilor, relatează The Guardian.

Aceste pericole conduc o listă de 17 ameninţări majore pentru sănătatea umană în următorii 75 de ani, care include tăierile fondurilor de ajutor din partea ţărilor bogate, criza climatică şi malnutriţia infantilă. Experţii din cadrul Comisiei Lancet privind Ameninţările Globale pentru Sănătate în Secolul XXI precizează interacţiunea dintre toate aceste ameninţări şi necesitatea unei abordări comune, dar evidenţiază totodată existenţa unei rute realiste pentru acţiune în fiecare caz, notează publicaţia.

„Deciziile luate de lideri astăzi vor modela sănătatea şi bunăstarea generaţiei următoare”, a afirmat Christopher Murray, copreşedintele comisiei şi directorul Institutului pentru Valori şi Evaluare în Sănătate din cadrul Universităţii Washington, conform sursei citate.

Pentru crearea listei, comisia a modelat numărul anilor de viaţă sănătoasă pierduţi din cauza bolilor, dizabilităţilor sau deceselor premature pentru fiecare ameninţare, pe baza traiectoriilor actuale, o măsurătoare cunoscută sub numele de ani de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilitate (Dalys). Utilizarea maliţioasă a inteligenţei artificiale, inclusiv armele biologice, şi conflictul nuclear urmat de foametea nucleară prezintă riscuri de extincţie în următorii 75 de ani. Probabilitatea acestora rămâne scăzută, dar ele au potenţialul distrugerii umanităţii în cazul unui conflict nuclear prin injectarea de particule în atmosfera superioară pentru blocarea luminii solare şi provocarea foametei, sau prin arme biologice create de inteligenţa artificială. „Amploarea daunelor, dacă s-ar concretiza, ar provoca o apocalipsă asupra umanităţii”, avertizează un editorial Lancet, transmite The Guardian.

Alte riscuri care vor genera peste un miliard de ani Dalys cumulativi, considerate „ameninţări catastrofale majore”, includ poluarea aerului, rezistenţa antimicrobiană, malnutriţia infantilă şi colapsul climatic, precum şi conflictele convenţionale, scăderea asistenţei externe, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educaţie, pandemiile naturale, obezitatea, sănătatea mintală precară, fumatul şi îmbătrânirea nesănătoasă. Ameninţările selectate pentru listă necesită un număr mare de ani sănătoşi pierduţi, dar şi existenţa unor soluţii potenţiale, indică sursa citată.

„Nu pornim de la punctul de vedere «oh, priviţi, vrem să vă speriem - avem X ameninţări cu care se confruntă umanitatea». Pornim de la premisa că, dacă sunteţi un decident politic astăzi, fie la nivel multilateral global, fie la nivel naţional, acestea sunt potenţialele ameninţări cu care vă puteţi confrunta, şi aceasta este amploarea prin care, dacă acţionaţi, puteţi face cu adevărat o diferenţă”, a declarat Ibrahim Abubakar, membru al comisiei şi profesor de epidemiologie a bolilor infecţioase la UCL, relatează publicaţia.

Acţiunile pentru limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în loc de atingerea nivelului de 4,4 grade Celsius, previn pierderea a 1,89 miliarde de ani de viaţă sănătoasă, arată raportul. În regiunile cu venituri mai mari, bolile netransmisibile, precum obezitatea şi sănătatea mintală precară, reprezintă ameninţările dominante, în timp ce în regiunile cu venituri mai mici pierderea sănătăţii provine din probleme precum nivelul scăzut de educaţie. Tăierea cheltuielilor pentru ajutor de către ţările donatoare majore, inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie, va provoca până la 1,5 miliarde de ani Dalys pierduţi înainte de anul 2100, iar aproape 70% din acest impact afectează Africa Subsahariană, regiune care suportă greul malnutriţiei infantile, menţionează The Guardian.

Comisia formată din 35 de experţi prezintă duminică aceste concluzii la Summitul Mondial al Sănătăţii din Berlin, Germania, iar evaluarea lor beneficiază de actualizări anuale cu date noi. „Am început acest proces acum trei ani, gândindu-ne că există trei mari ameninţări: conflictul, clima şi pandemiile”, a spus Christopher Murray, copreşedintele comisiei. „Există un număr mult mai mare de ameninţări de care trebuie să ne facem griji, iar guvernele chiar trebuie să dedice nişte bani şi personal pentru sarcina de anticipare, prevenire şi pregătire pentru acest set mai divers de ameninţări”, a afirmat Christopher Murray, copreşedintele comisiei, conform sursei citate.