Discuţiile internaţionale privind adoptarea unui tratat obligatoriu pentru reglementarea armelor autonome, capabile să selecteze şi să atace ţinte cu ajutorul inteligenţei artificiale, au eşuat sâmbătă dimineaţă, la Geneva, negocierile desfăşurate timp de o săptămână nu au reuşit să depăşească obiecţiile Rusiei, iar statele participante au convenit asupra unei formule mult mai puţin ambiţioase, care nu garantează adoptarea unor obligaţii juridice, relatează The Guardian.
Conferinţa de revizuire a Convenţiei ONU privind anumite arme convenţionale a reunit 128 de state, iar adoptarea unei decizii necesita consensul tuturor participanţilor. Deşi peste 100 de ţări au susţinut negocierea unor reguli internaţionale obligatorii pentru protejarea civililor, textul final solicită doar elaborarea unui instrument prin consens, fără să stabilească în mod clar că acesta va avea caracter juridic obligatoriu, conform sursei.
Rusia a condus opoziţia faţă de un nou tratat, fiind acuzată de diplomaţii participanţi că a folosit tactici de tergiversare şi nu a negociat cu bună-credinţă. Statele Unite au fost, de asemenea, reticente în privinţa unui protocol obligatoriu, deşi au susţinut necesitatea menţinerii controlului uman asupra armelor autonome. Washingtonul a indicat că subiectul a fost abordat şi în discuţiile recente dintre Donald Trump şi Xi Jinping, potrivit publicaţiei.
Mai multe puteri militare şi tehnologice, printre care Coreea de Sud, Japonia, Turcia, Regatul Unit, Franţa şi Germania, au preferat un acord fără caracter obligatoriu. În schimb, state europene şi membre NATO, inclusiv Ucraina, precum şi China şi Iranul, şi-au exprimat sprijinul sau disponibilitatea pentru noi reguli internaţionale, conform sursei.
Eşecul negocierilor a fost criticat de organizaţiile care militează pentru controlul armelor autonome. Max Tegmark, preşedintele Institutului Future of Life, a avertizat că astfel de arme sunt deja utilizate, în timp ce statele continuă să amâne adoptarea unor reguli. Acesta a criticat faptul că discuţiile internaţionale durează de 14 ani fără un rezultat concret, potrivit publicaţiei.
La rândul său, fostul consilier pentru securitate naţională al SUA John Bolton a avertizat că evoluţia tehnologiei ar putea conduce la conflicte în care intervenţia umană pe câmpul de luptă să fie tot mai redusă. Potrivit acestuia, dezvoltarea dronelor ar putea diminua necesitatea aeronavelor cu pilot, iar distincţia dintre război şi viaţa civilă riscă să devină tot mai greu de menţinut, conform sursei.
Dezbaterile au loc în contextul folosirii sistemelor de ţintire asistate de inteligenţă artificială în atacurile Israelului şi Statelor Unite asupra unor ţinte din Gaza şi Iran. Potrivit relatărilor de presă citate în cadrul discuţiilor, armata americană ar urmări să ajungă la un ritm de până la 1.000 de decizii de ţintire asistate de inteligenţă artificială pe oră, potrivit publicaţiei.
Bonnie Docherty, consilier principal pentru arme al organizaţiei Human Rights Watch, a susţinut că armele autonome necesită reguli obligatorii şi că un tratat ar putea fi negociat în aproximativ 15 luni. Aceasta a respins propunerea Statelor Unite de a extinde procesul de negociere la cinci ani, conform sursei.
Un grup format din Austria, Belgia, Brazilia, Irlanda, Mexic, Noua Zeelandă şi Panama a susţinut adoptarea unui tratat obligatoriu într-un interval de un an. Reprezentantul Braziliei a avertizat că armele autonome letale nu mai reprezintă o ameninţare îndepărtată, ci sisteme deja utilizate şi aflate în continuă dezvoltare, potrivit publicaţiei.
Convenţia ONU privind anumite arme convenţionale funcţionează pe baza consensului, mecanism care a blocat adoptarea unor noi reglementări în ultimii 30 de ani. Din acest motiv, unele state au căutat în trecut alte formate de negociere, precum procesul care a dus la interzicerea muniţiilor cu dispersie în 2008, conform sursei.






















































Opinia Cititorului