TradeVille: Ianuarie 2026 - mişcări ample pe pieţele globale

Ianuarie 2026 a adus mişcări ample pe pieţele globale, marcate de un mix tensionat de riscuri geopolitice, volatilitate accentuată şi rezultate financiare solide. Bursele americane şi europene au atins noi maxime istorice, susţinute de sezonul de raportări şi de dinamica economică încă rezilientă, în timp ce Asia a surprins pozitiv prin revenirea puternică a industriei şi performanţe bursiere solide. Pe pieţele de active, aurul a dominat atenţia investitorilor printr-un raliu spectaculos urmat de o corecţie abruptă, petrolul a rămas susţinut de riscuri geopolitice, dar limitat de aşteptările de surplus, iar Bitcoin a traversat cea mai dificilă lună din ultimii ani, pe fondul înăspririi sentimentului de risc, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Bursele internaţionale

• SUA - noi maxime istorice

Pieţele au fost influenţate în luna ianuarie de creşterea riscului geopolitic generat de ameninţările preşedintelui Trump la adresa Groenlandei şi a UE, de preluarea aproape completă a Venezuelei de către administraţia sa, dar şi de debutul sezonului de raportări financiare, şi o nouă decizie de politică monetară. Nominalizarea, la finalul lunii ianuarie, a lui Kevin Warsh ca posibil preşedinte al Fed, a declanşat marcări ample de profit şi a reînnoit îngrijorările legate de o traiectorie de politică monetară potenţial mai restrictivă.

Indicii bursieri americani S&P 500 şi Dow Jones au înregistrat noi maxime istorice pe parcursul lunii ianuarie, cu aprecieri de 1,37%, respectiv 1,73%, indicele S&P 500 atingând pentru prima dată borna de 7.000 puncte. Şi indicele Nasdaq Composite a înregistrat o apreciere de 0,95%, în timp ce Russell 2000 a scăzut cu 1,3%.

Sectorul energiei a fost cel mai performant din S&P 500 în luna ianuarie, cu +14%, la polul opus situându-se cel financiar, cu o depreciere de 2,41%.

În luna ianuarie a debutat un nou sezon de raportări financiare. Până în prezent, 75% dintre companiile din S&P 500 au raportat o surpriză pozitivă a profitului pe acţiune (EPS), iar 65% au raportat o surpriză pozitivă a veniturilor. Pentru ultimul trimestru din 2025, rata estimată de creştere anuală a câştigurilor pentru S&P 500 este de 11,9%, conform Factset. Dacă aceasta va fi rata de creştere finală pentru trimestru, va marca al cincilea trimestru consecutiv cu creştere a câştigurilor în două cifre pentru indice.

Acţiunile mega-cap au avut o evoluţie mixtă în ianuarie, Meta înregistrând cea mai mare creştere, +8,55%, în timp ce acţiunile Microsoft au afişat cea mai mare depreciere, -11%, evoluţiile fiind influenţate de raportările financiare aferente trimestrului al patrulea din 2025.

Datele economice din SUA au fost mixte în luna ianuarie, deşi indicatorul GDPNow al Fed din Atlanta, care urmăreşte cele mai recente date economice, proiectează în prezent o creştere de 5,4% pentru trimestrul al patrulea.

- PIB real a crescut cu o rată anuală de 4,4%, faţă de 3,8%, creşterea înregistrată în trimestrul al doilea. Indicele ISM din industrie a scăzut pentru a treia luna consecutivă, la 47,9 în decembrie 2025, comparativ cu 48,2 în noiembrie. Indicatorul Flash S&P PMI compozit pentru ianuarie a urcat foarte uşor, ajungând la 52,8, de la 52,7 în decembrie.

- Indicele de Încredere a Consumatorilor a scăzut cu 9,7 puncte în ianuarie, la 84,5 (cel mai redus nivel din 2014), de la un nivel revizuit în creştere de 94,2 în decembrie.

- Indicele Preţurilor de Consum a crescut cu 0,3% în decembrie, ajustat sezonier, şi cu 2,7% în ultimele 12 luni, acelaşi nivel ca în cele 12 luni încheiate în noiembrie. Indicele preţurilor PCE a crescut cu 0,2% atât în octombrie, cât şi în noiembrie.

- Pe piaţa muncii, numărul de locuri de muncă non-agricole a crescut cu doar 50.000, iar rata şomajului a fost de 4,4%.

- Pentru întregul an, numărul de locuri de muncă a crescut cu 584.000, cel mai slab avans din 2020.

După trei reduceri consecutive de dobândă, în şedinţa din 28 ianuarie, Rezerva Federală (Fed) a menţinut neschimbată rata de referinţă a fondurilor federale, în linie cu aşteptările pieţei. Declaraţia FOMC şi conferinţa de presă au oferit foarte puţine indicii cu privire la momentul următoarei reduceri de dobândă, menţionând că ”amploarea şi momentul ajustărilor suplimentare” ale ratei de politică monetară vor depinde de datele viitoare şi de perspectivele economice. Conform CMEGroup, o primă reducere cu 25 de puncte de bază a dobânzii în acest an este estimată pentru luna iunie (50%).

• Maxime istorice şi în Europa

Principalii indici europeni au înregistrat noi maxime istorice în ianuarie, încheind luna cu aprecieri cuprinse între 0,20% (DAX) şi 3,18% (STOXX 600). Indicii DAX şi FTSE100 au depăşit bornele de 25.000, respectiv 10.000 de puncte. Indicele francez CAC 40, deşi a atins un nou maxim istoric, a încheiat luna în teritoriu negativ, cu un minus de 0,28%.

Economia europeană a început anul 2026 într-un context mixt, cu date macro moderate şi semnale divergente privind dinamica activităţii economice şi perspectivele de creştere.

Rata anuală a inflaţiei din zona euro a scăzut la 1,9% în decembrie 2025, de la 2,1% în noiembrie, situându-se uşor sub estimarea preliminară de 2%. Este pentru prima dată din luna mai când inflaţia coboară sub ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE), ceea ce întăreşte aşteptările că ratele dobânzilor vor rămâne neschimbate pentru o perioada îndelungată. Cu un an în urmă, rata se situa la 2,4%. Inflaţia de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul şi tutunul, a coborât la 2,3%, cel mai redus nivel din ultimele patru luni. Inflaţia anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în decembrie 2025, faţă de 2,4% în noiembrie şi 2,7% cu un an în urmă. Cele mai reduse rate anuale au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franţa (0,7%) şi Italia (1,2%). Cele mai ridicate rate anuale au fost consemnate în România (8,6%), Slovacia (4,1%) şi Estonia (4%). Comparativ cu noiembrie 2025, inflaţia anuală a scăzut în 18 state membre, a rămas stabilă în trei şi a crescut în şase.

În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut, economia zonei euro a crescut cu 1,3% în ritm anual în ultimul trimestru din 2025, marcând cel mai lent ritm de avans din ultimul an, dar înregistrând doar o uşoară încetinire faţă de 1,4% în trimestrul precedent şi depăşind aşteptările pieţei, care indicau o expansiune de 1,2%. Dintre statele membre, Irlanda a consemnat cea mai puternică creştere, de 6,7%, urmată de Spania (2,6%), Lituania (2,5%), Portugalia (1,9%) şi Olanda (1,8%). Ritmuri mai moderate de creştere au fost înregistrate în Franţa (1,1%), Belgia (1,1%), Estonia (1%), Austria (0,7%), Italia (0,8%) şi Germania (0,4%). Pe întregul an 2025, PIB-ul zonei euro a crescut cu 1,5%.

Alte evenimente semnificative au inclus continuarea discuţiilor liderilor europeni privind coordonarea politicilor economice şi fiscale, iar Consiliul UE a analizat extinderea regimului de sancţiuni internaţionale, inclusiv măsuri care ar putea influenţa fluxurile comerciale şi de capital.

În ceea ce priveşte relaţiile economice, Uniunea Europeană a încheiat, săptămâna trecută, un acord mult aşteptat cu India, care va reduce semnificativ tarifele pentru majoritatea bunurilor, cu scopul de a stimula comerţul bilateral şi de a reduce dependenţa faţă de Statele Unite, pe fondul tensiunilor comerciale globale în creştere. Acordul este aşteptat să dubleze exporturile UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor pentru 96,6% din bunurile tranzacţionate, exprimate ca valoare, fiind estimat că ar putea genera economii de 4 miliarde de euro din taxe vamale pentru companiile europene.

• Asia - evoluţii solide

Producătorii din Asia au început anul într-o notă solidă, activitatea industrială înregistrând o îmbunătăţire în rândul marilor exportatori, precum Japonia şi Coreea de Sud.

În Japonia, indicele Nikkei 225 a avut o evoluţie preponderent pozitivă, menţinându-se în apropierea maximelor istorice. Indicele a atins un nou record intraday de aproximativ 54.400 de puncte la mijlocul lunii, marcând o creştere de aproape 5% în ianuarie, susţinută de performanţa sectorului tehnologic şi de revenirea comenzilor externe. În Hong Kong, indicele Hang Seng a înregistrat în luna ianuarie o creştere de aproximativ 7%, în timp ce în Coreea de Sud, indicele Kospi a avut una dintre cele mai puternice performanţe, consemnând o creştere de aproximativ 24% şi depăşind pentru prima dată pragul de 5.000 de puncte.

Activitatea manufacturieră în China a accelerat în luna ianuarie, pe măsură ce operatorii din domeniu au crescut ritmul producţiei şi au devansat livrările înaintea vacanţei prelungite de Anul Nou Lunar, cu un PMI care a depăşit pragul de 50 (50,3 - cel mai ridicat nivel din octombrie), în linie cu aşteptările analiştilor şi peste nivelul de 50,1 din decembrie. Comenzile noi totale au crescut pentru a opta luna consecutivă, iar comenzile noi la export au revenit pe creştere, susţinute în principal de cererea mai ridicată din partea clienţilor externi, în special din Asia de Sud-Est. Încrederea mediului de afaceri a scăzut, însă, la un minim al ultimelor nouă luni, pe fondul îngrijorărilor legate de creşterea costurilor.

În Coreea de Sud, sectorul manufacturier a crescut în ianuarie în cel mai rapid ritm din aproape un an şi jumătate, pe fondul unei accelerări puternice a cererii externe, care a ajuns aproape de un maxim al ultimilor cinci ani. Indicele PMI a urcat la 51,2 în ianuarie, de la 50,1 în decembrie, atingând cel mai ridicat nivel din august 2024. Producţia a crescut pentru prima dată în ultimele patru luni, iar comenzile noi au avansat în cel mai rapid ritm din iunie 2024, în timp ce optimismul producătorilor privind evoluţia din următoarele 12 luni a atins cel mai ridicat nivel din mai 2022, notează TradeVille.

În acelaşi timp, activitatea din industria prelucrătoare a Japoniei a crescut în ianuarie în cel mai rapid ritm din aproximativ trei ani şi jumătate, pe fondul unei cereri solide din partea clienţilor, care a susţinut creşterea producţiei şi a comenzilor noi, indicele PMI urcând la 51,5, de la 50 în decembrie, atingând cel mai ridicat nivel din august 2022. Un element notabil a fost revenirea pe creştere a comenzilor noi la export, pentru prima dată din februarie 2022, susţinută de cererea puternică din pieţe-cheie precum Statele Unite şi Taiwan. Cu toate acestea, presiunile inflaţioniste rămân o preocupare, unele companii exprimându-şi îngrijorările legate de inflaţie şi de soliditatea cererii viitoare, ceea ce a dus la o scădere a încrederii în mediul de afaceri până la un minim al ultimelor trei luni.

În ceea ce priveşte inflaţia din China, din luna decembrie, indicele preţurilor de consum (CPI) a crescut în cel mai rapid ritm din aproape trei ani, cu 0,8% anual, în linie cu aşteptările şi peste creşterea anuală de 0,7% înregistrată în noiembrie. Cu toate acestea, pentru întregul an 2025, inflaţia a fost zero, sub ţinta oficială de aproximativ 2%, indicând că măsurile de stimulare implementate până în prezent de Beijing - inclusiv programul de înlocuire a bunurilor de consum - au avut un impact limitat asupra cererii.

Creşterea economică a Chinei a încetinit în ultimul trimestru la 4,5% (vs 4,8% în trimestrul al treilea), cel mai slab ritm din aproape trei ani, pe fondul slăbirii cererii interne. Cu toate acestea, economia a înregistrat un avans de 5% pe întregul an, atingând ţinta oficială, susţinută în principal de exporturi puternice.

• Bitcoin - minus de 11%

După optimismul din ultimul trimestru al anului 2025, Bitcoin a traversat luna ianuarie a acestui an într-un context mai dificil, marcat de sezonalitate negativă şi de o volatilitate mai ridicată. Criptomoneda a început luna la niveluri relativ ridicate pentru anul curent, atingând pe 14 ianuarie un maxim al ultimelor două luni, la aproximativ 97.940 de dolari. Această mişcare a fost susţinută de fluxuri pozitive în ETF-uri, Bitcoin având chiar intrări de capital de peste 800 de milioane de dolari într-o singură zi, iar cumulul pe câteva zile a depăşit 1,7 miliarde de dolari. Ulterior, Bitcoin a început să piardă nivelurile tehnice cheie, iar mişcările corective s-au accentuat în a doua jumătate a perioadei. Spre finalul lunii ianuarie, preţul a înregistrat corecţii semnificative, coborând sub pragul de 85.000 de dolari, iar ulterior sub 80.000 dolari, în ultima zi a lunii la 78.635 dolari, declanşând lichidări de poziţii şi ieşiri semnificative de capital din ETF-uri (aproximativ 818 milioane de dolari într-o zi), reprezentând o corecţie de peste 15% de la maximele medii din lună. Bitcoin a pierdut aproape 11% în ianuarie, marcând a patra lună consecutivă de scădere - cea mai lungă serie negativă din 2018, în perioada prăbuşirii care a urmat boom-ului ofertelor iniţiale de monede din 2017. Totodată, criptomoneda a marcat o scădere de aproximativ 40% faţă de maximul atins în 2025, revenind la niveluri văzute ultima dată după impactul tarifelor din aşa-numita ”Liberation Day”. ”Nu cred că vom vedea un nou maxim istoric pentru Bitcoin în 2026”, a declarat Paul Howard, director la market maker-ul Wincent.

Contextul macroeconomic şi evoluţia sentimentului pe pieţele financiare au avut un impact semnificativ asupra acestei dinamici. Investitorii au reacţionat pe parcursul lunii la semnalele venite din zona politicii monetare, inclusiv la deciziile Fed privind dobânzile, precum şi la ştirile legate de numirea unui nou preşedinte al băncii centrale americane, care au alimentat aşteptări pentru o politică monetară mai restrictivă, susţinând dolarul şi punând presiune suplimentară pe activele digitale. În acest context, s-au înregistrat ieşiri de capital din Bitcoin şi din alte active digitale, mai ales din ETF-urile expuse pe BTC, în special din Grayscale Bitcoin Trust (GBTC), precum şi din ETF-urile spot pe Bitcoin administrate de BlackRock (IBIT) şi Fidelity (FBTC).

”Sentimentul de bază rămâne negativ pe termen scurt. Piaţa cripto urmăreşte evoluţia generală a activelor şi nu se mişcă izolat”, a declarat Damien Loh, director de investiţii la Ericsenz Capital, adăugând: ”Mă aştept ca minimul pentru Bitcoin să fie în intervalul 70.000-74.000 de dolari, iar maximul în jurul nivelului de 90.000 de dolari”.

• Aur - maxim istoric, urmat de o corecţie severă

O nouă lună a adus un nou episod de volatilitate pentru investitorii orientaţi către metale preţioase, marcată atât de recorduri de creştere, cât şi de corecţii abrupte. În ianuarie, aurul a evoluat pe un trend puternic ascendent, care a culminat pe 29 ianuarie, când preţul a depăşit pragul de 5.600 de dolari/uncie. Ulterior, într-o singură sesiune de tranzacţionare, cotaţia a înregistrat o corecţie severă, de 11,4%. Mişcarea a fost sincronizată la nivelul întregului segment al metalelor preţioase, cu scăderi accentuate pentru argint (-12,9%), platină (-19%) şi paladiu (-15,6%) în aceeaşi zi. Chiar şi aşa, performanţa lunară cea mai solidă i-a aparţinut argintului, care a consemnat o apreciere de 43,3% pe parcursul lunii ianuarie.

În acelaşi timp, luna trecută, aurul a crescut cu 9%, platina - cu 3,4% şi paladiumul - cu 3,6%. În prima jumătate a lunii ianuarie, aurul a rămas pe un trend ascendent şi a testat repetat noi maxime, susţinut de o combinaţie între cererea de refugiu pe fond geopolitic (Iran, Rusia-Ucraina, Venezuela, plus incertitudini politice în SUA), aşteptările că Rezerva Federală ar putea reduce dobânzile de cel puţin două ori în 2026 şi fluxurile de investiţii (inclusiv cumpărări ale băncilor centrale şi interes ridicat pentru ETF-uri). În a doua jumătate a lunii ianuarie 2026, aurul a accelerat puternic: a trecut rapid peste pragul de 4.700 de dolari/uncie (20 ianuarie), a sărit ulterior peste 5.100 de dolari/uncie (26 ianuarie) şi a urcat până aproape de 5.400 de dolari/uncie (28 ianuarie), pe fondul intensificării cererii de refugiu şi al unui mix de riscuri politice şi macro.

Finalul lunii a adus, însă, o corecţie bruscă: după un nou maxim în zona de 5.600 de dolari/uncie (29 ianuarie), aurul a avut cea mai abruptă scădere zilnică din ultimele decenii, pe fond de marcări de profit şi reevaluare rapidă a aşteptărilor de dobândă/dolar după anunţul lui Trump privind numirea lui Kevin Warsh ca viitor preşedinte Fed, iar argintul şi platina au înregistrat scăderi extreme în aceeaşi zi.

• Petrol - ton optimist

Începutul anului 2026 a adus un ton optimist pentru investitorii orientaţi către sectorul energetic, în contextul în care cotaţia ţiţeiului Brent a crescut cu peste 16% într-un interval de aproximativ o lună. În această perioadă, preţul a oscilat între un minim de 59,9 dolari/baril şi un maxim de 70,7 dolari/baril. Cu toate acestea, în dinamică anuală, ţiţeiul de referinţă la nivel internaţional rămâne în scădere, înregistrând o corecţie de aproximativ 8% faţă de nivelurile din urmă cu un an, pe fondul menţinerii trendului descendent din cursul anului trecut.

În general, luna ianuarie a fost marcată de un trend ascendent al ţiţeiului. În prima jumătate de lună, preţul ţiţeiului a evoluat volatil, fiind influenţat de echilibrul dintre riscurile geopolitice şi aşteptările de ofertă abundentă în 2026. Tensiunile din Orientul Mijlociu, războiul Rusia-Ucraina şi incertitudinile legate de Venezuela au susţinut temporar cotaţiile, însă percepţia unui posibil surplus de petrol şi datele privind stocurile din SUA au limitat orice tendinţa de creştere sustenabilă.

În a doua jumătate a lunii ianuarie 2026, preţul ţiţeiului a oscilat într-un interval relativ îngust, dar a fost susţinut pe termen scurt de riscuri geopolitice şi de întreruperi temporare ale ofertei. Tensiunile legate de Iran (ameninţări, sancţiuni şi desfăşurări navale) au ridicat prima de risc, iar valul de frig din SUA a redus producţia şi a perturbat exporturile, în timp ce relansarea lentă a producţiei din Kazakhstan şi un dolar mai slab au adăugat suport. Totuşi, aşteptările de ofertă abundentă în 2026, inclusiv potenţiale fluxuri suplimentare din Venezuela şi incertitudinile privind cererea (China) şi politica OPEC+, au limitat orice creştere mai amplă, iar consensul din piaţă rămâne că preţurile ar putea gravita în jurul nivelului de 60 de dolari/baril în 2026.

• BVB - cea mai bună lună din ultimii 14 ani

Bursa de Valori de la Bucureşti a început anul 2026 cu cea mai bună lună din ultimii 14 ani. Indicele de referinţă al bursei, BET, a înregistrat o creştere de 11,26%, depăşind nivelul de 28.000 de puncte, atingând astfel un nou maxim istoric. Şi indicele sectorial BET-NG a trecut de borna de 2.000 de puncte, marcând o apreciere lunară de 11%. Din componenţa indicelui BET, cele mai mari creşteri le-au înregistrat în luna ianuarie acţiunile SNN (+31,5%), M (+28%) şi FP (+26.8%). La polul opus, cele mai mari scăderi sunt afişate de WINE (-0,51%), ALR (-0,33%) şi COTE (-0,26%).

În data de 15 ianuarie, Fondul Proprietatea a deschis un nou sezon de raportări la BVB. Fondul a raportat rezultate financiare preliminare aferente anului 2025 în creştere, atât pe partea de venituri, cât şi a profitului net, determinate în principal de creşterea valorilor juste a CN Aeroporturi Bucureşti.

Oferta primară de vânzare a titlurilor de stat Fidelis s-a derulat în perioada 16 - 23 ianuarie 2026, prin care statul a atras 1,9 miliarde de lei. Acestea au debutat la tranzacţionare la BVB în data de 29 ianuarie. Tot la finalul lunii ianuarie, Agroserv Măriuţa (MILK), a listat, pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al BVB, o nouă emisiune de obligaţiuni nominative, în valoare de 3 milioane de euro.

În perioada 2-11 februarie 2026 se desfăşoară oferta publică a companiei Electro-Alfa, iar listarea acţiunilor pe piaţa reglementată a BVB este estimată în jurul datei de 3 martie. Oferta este împărţită în două tranşe: tranşa investitorilor de retail, cărora le-au fost alocate 10% din acţiunile oferite, şi tranşa investitorilor instituţionali, pentru care a fost alocată 90% din ofertă. În funcţie de subscrieri, se pot efectua realocări între tranşe.

În ceea ce priveşte datele macro, avansul PIB s-a mărit la 1,7% în trimestrul al treilea din 2025, de la 0,3%, iar rata anuală a inflaţiei s-a redus în luna decembrie la 9,69%, de la 9,88% în septembrie. În acest sens, în cadrul şedinţei de politică monetară din 19 ianuarie, BNR a menţinut rata de dobândă la nivelul de 6,50%.

• Perspective

Luna februarie a debutat cu închiderea parţială a guvernul federal al SUA, pentru a doua oară în şase luni, după ce Congresul nu a reuşit să ajungă la un acord privind bugetul anual. Unele agenţii sunt finanţate, dar majoritatea cheltuielilor federale rămân neacoperite. Democraţii din Senat au abandonat un acord bipartizan, pe fondul tensiunilor politice legate de acţiunile preşedintelui Trump, ceea ce a dus la blocajul bugetar.

Evenimente mai importante care pot influenţa evoluţia pieţelor în luna februarie, alături de raportările financiare:

- 4 februarie - Expirarea Tratatului New START. Odată cu expirarea New START, SUA şi Rusia se vor confrunta cu un viitor fără restricţii legale obligatorii asupra forţelor lor nucleare.

- 4-5 februarie - Şedinţa de politică monetară a BCE. Cu inflaţia de bază în zona euro sub ţinta de 2%, aşteptările sunt ca BCE să menţină ratele la această şedinţă.

- 5 februarie - Şedinţa de politică monetară a Băncii Angliei şi raportul de politică monetară.

- 13-15 februarie - Conferinţa de Securitate de la Munchen, Germania.

Pe plan european, atât Banca Centrală Europeană, cât şi Comisia Europeană anticipează o creştere economică de 1,2% în 2026 în zona euro, urmată de un avans de 1,4% în 2027.

Pentru februarie 2026, estimările de piaţă indică un scenariu preponderent de consolidare pentru Bitcoin, cu un interval de tranzacţionare între 75.000 şi 85.000 de dolari. Contextul de piaţă rămâne prudent, fără semnale clare care să susţină un nou impuls puternic de creştere, în timp ce factorii macro continuă să limiteze apetitul pentru risc. Un scenariu moderat pozitiv ar putea permite o revenire spre zona 90.000-95.000 de dolari, însă atingerea nivelului de 100.000 de dolari este văzută ca puţin probabilă pe termen scurt, în timp ce riscul unei corecţii spre 70.000 de dolari rămâne prezent dacă presiunea la vânzare se accentuează.

Ţintele de preţ pentru aur în 2026 rămân ridicate, consensul din piaţă indicând niveluri medii peste 4.500-4.800 de dolari/uncie, cu scenarii optimiste care vizează praguri de peste 5.000 de dolari/uncie şi chiar 6.000 de dolari/uncie. Corecţia puternică de la finalul lunii ianuarie nu a anulat aceste estimări, ci a evidenţiat mai degrabă gradul ridicat de volatilitate şi posibilitatea unor ajustări pe termen scurt, înainte că trendul de fond, susţinut de cererea de active de refugiu şi aşteptările de reducere a ratelor dobânzilor, să se reia.

Perspectivele pentru petrol în 2026 indică preţuri relativ stabile, dar cu un plafon clar: consensul din piaţă plasează media în jurul a 60 de dolari/baril, un sondaj Reuters estimând aproximativ 62 de dolari/baril pentru Brent şi sub 60 de dolari/baril pentru WTI, cu riscuri moderate, dar un bias uşor negativ. Fundamental, piaţa este dominată de un surplus de ofertă estimat între 0,75 şi 3,5 milioane de barili/zi, rezultat al producţiei ridicate OPEC şi non-OPEC, ceea ce limitează creşterile sustenabile.