Austeritate fiscală şi investiţii pe datorie; început de an cu proteste şi împrumuturi externe

Noul an a demarat sub presiunea măsurilor fiscale luate de guvernul Bolojan în anul 2025 şi conform cărora, de la 1 ianuarie 2026, au crescut taxele şi impozitele locale. Potrivit reformei impozitelor pe proprietate şi autovehicule, taxele respective s-au majorat peste tot în ţară cu 70-80%, cu menţiunea că sumele încasate rămân din acest an în totalitate la bugetul local, deoarece bugetul de stat nu mai poate susţine transferuri într-o economie sufocată de deficit. Majorarea taxelor şi impozitelor locale a iscat noi convulsii sociale, care s-au concretizat în proteste ale cetăţenilor în oraşele şi comunele din ţară, nemulţumiţi de faptul că trebuie să plătească aproape dublu în acest an pentru bunurile imobile şi autoturismele aflate în proprietatea lor.

În acelaşi timp, în prima lună a anului, Guvernul a luat măsuri pentru dinamizarea investiţiilor finanţate din fondurile europene, încurajat şi de deficitul bugetar înregistrat la finalul anului trecut, de 7,65%, faţă de 8,4% negociat cu Comisia Europeană, dar a luat şi măsuri pentru a împiedica fraudarea alocărilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin corecţii, recuperări şi termene scurte de raportare către DLAF, OLAF şi Parchetul European. Cu toate acestea, pe fundal, tabloul macroeconomic a rămas tensionat: investiţii publice uriaşe, finanţate tot mai mult din granturi şi PNRR, dar un deficit încă mare, dobânzi ridicate, inflaţie încă dureroasă în facturi şi servicii, de 9,62% la finalul lunii ianuarie, prudenţă din partea Băncii Naţionale a României şi o competiţie deschisă a statului pentru economiile populaţiei prin Tezaur şi Fidelis, semn că nevoia de finanţare rămâne încă destul de ridicată. Menţionăm că, în urma primei ediţii Fidelis din acest an, bugetul statului a dobândit venituri de 1,87 miliarde lei în luna ianuarie.

Citeşte BVB: Nouăsprezece din cele douăzeci de acţiuni din BET s-au apreciat

Principala veste bună a lunii ianuarie a fost aprobarea de către Comisia Europeană a proiectelor propuse de Guvern pentru finanţarea prin mecanismul SAFE, din care ţara noastră are alocată suma de 16,68 miliarde euro. Nu este vorba despre granturi, ci despre împrumuturi cu garanţia Comisiei Europene, care beneficiază de rating AAA. Împrumuturile sunt pe 45 de ani, cu termen de graţie de 10 ani, dar suma respectivă trebuie cheltuită rapid, până la finalul anului 2030, în condiţiile în care regulile care guvernează proiectele sunt stricte privind achiziţiile comune, transparenţa, viteza de contractare şi localizarea.

• Guvernul a explicat noul sistem de impozitare locală

Pe 11 ianuarie, Guvernul a ieşit în faţă cu o informare privind reforma impozitării proprietăţii şi noile taxe locale. Potrivit datelor prezentate, până în acel moment, ţara noastră încasa din impozitele pe proprietate doar 0,55% din PIB, faţă de 1,85%, media UE, avea disproporţii mari între localităţi, iar la persoanele fizice impozitul nu ţinea cont de valoarea de piaţă; peste o treime din sume nu se încasau, iar neactualizarea cu inflaţia eroda şi mai mult veniturile. De aceea, în anul 2026, aplicarea noilor cuantumuri aduce o creştere estimată a veniturilor din impozitele pe proprietate de aproximativ 3,7 miliarde lei, adică peste 30% faţă de 2025, defalcat astfel: un plus de 1,42 miliarde lei pentru clădiri, o majorare de 1,09 miliarde lei pentru terenuri şi un adaos de 1,18 miliarde lei pentru autoturisme, motociclete sau autovehicule, cu menţiunea că toţi aceşti bani rămân la bugetele locale.

Citeşte Luna ianuarie în cifre

Potrivit reformei în domeniul impozitelor şi taxelor locale, impozitul pe clădiri şi terenuri este construit ca o tranziţie accelerată spre impozitarea la valoarea de piaţă, anunţată ca ţintă pentru 1 ianuarie 2027. Până atunci, baza impozabilă a fost recalibrată, prin eliminarea valorilor istorice depăşite, şi majorată cu aproximativ 70%, cu o referinţă tehnică uniformă: 2.677 lei/mp, valoare impozabilă (aproximativ 535 euro/mp), descrisă ca un cost mediu naţional realist de construire pentru o locuinţă cu finisaje standard, fără teren, TVA sau marja dezvoltatorului.

Din păcate, majorarea estimată de Guvern la 70%-80% reprezintă doar o medie, în practică apărând cazuri punctuale unde creşterea taxelor şi impozitelor a depăşit cu mult acest nivel, din cauza dispariţiei coeficienţilor de reducere care subţiau baza impozabilă pentru clădiri vechi şi a dispariţiei reducerii suplimentare pentru blocuri. Mai mult, potrivit legislaţiei în vigoare, există posibilitatea ca un consiliu local să majoreze impozitele şi taxele locale până la 100% (faţă de 50% anterior), pe criterii economice, sociale, urbanistice.

• Plafonul Programului „Medium Term Notes”, majorat la 99 miliarde euro

Dincolo de fiscalitate, restul lunii ianuarie arată un Guvern care îşi împarte agenda între măsuri sociale punctuale, digitalizare forţată, investiţii, reguli mai stricte şi repoziţionare externă.

Pe 14 ianuarie, deoarece Programul naţional de îngrijiri paliative nu era implementat, Executivul a decis o perioadă tranzitorie de 12 luni, ca pacienţii să nu fie blocaţi, permiţând îngrijiri paliative la domiciliu, în ambulatoriu şi/sau spitalizare de zi, prin pachetul de bază. În aceeaşi şedinţă, alocaţia zilnică de hrană pentru categoriile vulnerabile din servicii sociale a crescut de la 22 lei la 32 lei pe zi, majorare care, în termeni reali, recunoaşte presiunea inflaţiei şi costurile de funcţionare ale sistemului social.

În paralel, Guvernul a stabilit criterii de prioritizare pentru transferurile din Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” în 2026, mizând pe cofinanţarea de 20% asumată de beneficiari şi pe accelerarea proiectelor avansate, şi a aprobat indicatorii pentru drumul de conectivitate dintre A8 şi DN28, varianta de ocolire Podu Iloaiei, conectivitate finanţată cu 141,2 milioane lei, cu TVA, prin Programul Transport 2021-2027 şi bugetul de stat.

În şedinţa din 30 ianuarie, Guvernul a decis majorarea capitalului României la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre cu 100.256 de acţiuni, în valoare totală de 115.294.400 euro, cu plata capitalului vărsat (34.588.320 euro) în 8 tranşe, începând cu 2027, pentru menţinerea puterii de vot.

De asemenea, Executivul a adoptat transpunerea directivei DAC în Codul de procedură fiscală pentru schimb automat de informaţii şi implementarea raportărilor GloBE pentru grupuri cu venituri consolidate de cel puţin 750.000.000 euro şi a clarificat reducerea de 50% la impozitul pe proprietate pentru locuitorii din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Munţii Apuseni (pentru locuinţa de domiciliu, terenul aferent şi un singur mijloc de transport), cu mecanisme de regularizare pentru cei care plătiseră deja.

În aceeaşi şedinţă, membrii Cabinetului Bolojan au venit în sprijinul persoanelor fizice cu activităţi comerciale şi au stabilit un termen de tranziţie pentru RO e-Factura până la 1 iunie 2026, pentru cei identificaţi fiscal prin CNP, plus debirocratizarea înregistrării sediilor secundare şi reguli de desemnare a unui sediu secundar „principal” pentru plata impozitului. Tot în 30 ianuarie, Guvernul a dispus noi măsuri împotriva fraudării PNRR, stabilind reduceri procentuale şi corecţii financiare proporţionale cu gravitatea abaterilor, inclusiv pentru beneficiari privaţi fără obligaţia achiziţiilor publice, corecţii de 5.000-15.000 lei, recuperarea sumelor şi obligaţii de raportare imediată către DLAF, OLAF, Parchetul European şi termen de 10 zile lucrătoare pentru actualizarea procedurilor de management şi control.

O altă măsură aprobată în şedinţa respectivă a fost introducerea, în domeniul urbanismului, a solicitărilor şi avizelor comunicate electronic, cu dată certă, eliminarea taxelor nejustificate pentru avizele lucrărilor publice, precum şi reguli împotriva refuzurilor arbitrare şi a limitărilor numerice, inclusiv pe platforme digitale, într-o încercare de a reduce blocajele administrative care sufocă investiţiile.

Şi, pentru că nevoia de finanţare a deficitului este crescută pentru bugetul de stat, Guvernul a majorat plafonul Programului „Medium Term Notes” de la 90 la 99 miliarde euro, explicând nevoia de flexibilitate şi prezenţă constantă pe pieţele externe.

• Statul se împrumută de la populaţie

Echilibrul financiar a fost fragil în prima lună a anului şi tensionat de ambiţia investiţiilor publice, presiunea inflaţiei şi prudenţa politicii monetare, iar semnalele transmise de Ministerul Finanţelor, Institutul Naţional de Statistică şi Banca Naţională a României au conturat imaginea unei economii care înaintează, dar cu frâna de mână parţial trasă.

Ministerul Finanţelor a atras atenţia cu privire la nevoia de finanţare în acest an, încă din 9 ianuarie, când a publicat lista proiectelor de investiţii publice semnificative, prioritizate pentru anul în curs, listă ce cuprinde 195 de proiecte, evaluate la 457,7 miliarde lei, concentrate pe infrastructură rutieră, feroviară, sănătate, transport urban şi managementul apelor. Autostrăzile A7, A1 Sibiu-Piteşti şi A8, modernizările feroviare Caransebeş-Timişoara-Arad şi Braşov-Sighişoara, spitalele regionale de urgenţă, extinderea Magistralei 6 de metrou spre Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi lucrările de protecţie costieră sunt prezentate ca motoare ale dezvoltării, iar mesajul transmis de Ministerul Finanţelor este limpede: investiţiile trebuie să devină principalul vector de creştere economică şi de modernizare structurală.

Aceeaşi logică a mobilizării resurselor se regăseşte în ofensiva Ministerului Finanţelor pe piaţa titlurilor de stat pentru populaţie. Prima ediţie din acest an a programului Tezaur a fost lansată pe 12 ianuarie, cu dobânzi anuale neimpozabile de până la 7,40% pentru maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, într-un context în care randamentele bancare rămân sub presiune, iar economisirea clasică pierde teren în faţa inflaţiei. La doar două zile distanţă, prima ediţie din 2026 a programului Fidelis a ridicat miza: dobânzi de până la 7,50% în lei şi 6,20% în euro, accesibile atât investitorilor rezidenţi, cât şi celor nerezidenţi, prin bănci partenere şi cu listare la Bursa de Valori Bucureşti. Subscrierile de peste 1,87 miliarde lei la prima ediţie din anul curent a Fidelis confirmă apetitul populaţiei pentru instrumente considerate sigure, dar relevă şi o realitate mai puţin confortabilă: statul concurează agresiv pentru economiile cetăţenilor, într-o perioadă în care costurile de finanţare rămân ridicate, iar nevoia de resurse bugetare este constantă.

În acest context, la 15 ianuarie, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a semnat cel de-al doilea contract de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 500 milioane euro, pentru Autostrada A1 Sibiu-Piteşti, prima autostradă care traversează Munţii Carpaţi. Împrumutul se înscrie într-un pachet total de 1 miliard euro, valoarea proiectului fiind estimată la aproximativ 5,5 miliarde euro, cu finalizare previzionată pentru trimestrul IV 2028.

La 27 ianuarie, Ministerul Finanţelor a prezentat execuţia bugetului general consolidat pe 2025, care arată un deficit cash de 146,03 miliarde lei, echivalent cu 7,65% din PIB, în scădere faţă de 8,67% în 2024, venituri totale de 662,7 miliarde lei (+15,3%) şi cheltuieli de 808,73 miliarde lei. Recordul absolut este atins la investiţii: 138,2 miliarde lei, în creştere cu 15,7%, peste jumătate finanţate din fonduri externe nerambursabile şi din PNRR.

• BNR menţine rata dobânzii de referinţă

În ciuda datelor de mai sus, rata inflaţiei pe luna ianuarie, publicată de Institutul Naţional de Statistică, arată că mai este mult de lucru pentru consolidare fiscală şi economică. Rata anuală de 9,62% a inflaţiei în ianuarie 2026, aproape identică cu cea din decembrie 2025, indică o dezinflaţie lentă, insuficientă pentru a restabili rapid puterea de cumpărare. Energia electrică consemnează scumpiri anuale spectaculoase, de peste 59%, serviciile cresc cu peste 11%, iar alimentele continuă să apese asupra bugetelor gospodăriilor. Inflaţia nu mai este doar un indicator macroeconomic, ci o experienţă cotidiană, resimţită în facturi, în coşul zilnic şi în costurile de transport.

În acest context, deciziile Băncii Naţionale a României din 19 ianuarie 2026 transmit mesajul prudenţei strategice: rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută la 6,50%, facilitatea Lombard la 7,50%, dobânda la depozit la 5,50% şi rezervele minime obligatorii, neschimbate. BNR recunoaşte scăderea uşoară a inflaţiei spre finalul lui 2025, dar atrage atenţia asupra persistenţei inflaţiei de bază CORE2 ajustat, alimentată de costurile salariale, aşteptările inflaţioniste şi efectele indirecte ale scumpirii energiei. Economia reală arată semne amestecate: comprimare trimestrială a PIB în T3 2025, stagnare probabilă în T4, scăderi în retail şi industrie, dar dinamici solide în construcţii şi investiţii. Creditul privat încetineşte, cursul leu/euro rămâne volatil, iar incertitudinile externe - geopolitice, comerciale, monetare - apasă asupra perspectivelor.

Anul 2026 începe astfel sub semnul unei ecuaţii complexe. Statul investeşte, se împrumută, atrage fonduri europene şi oferă populaţiei dobânzi neimpozabile atractive, în timp ce banca centrală menţine dobânzile sus pentru a ancora inflaţia, iar consumatorii resimt scumpiri persistente. Întrebarea esenţială nu mai este dacă există bani sau proiecte, ci dacă acest efort simultan de dezvoltare şi stabilizare poate fi menţinut fără fracturi majore: fără derapaje fiscale, fără blocaje în implementarea investiţiilor, fără deteriorarea accelerată a puterii de cumpărare. România nu duce lipsă de planuri şi finanţări, ci de marja de eroare. Iar în 2026, această marjă pare mai subţire ca oricând.

• SAFE, mecanismul prin care poate fi revigorată industria naţională de apărare

La 15 ianuarie, Comisia Europeană a aprobat proiectele depuse de ţara noastră pentru finanţarea prin mecanismul SAFE - „Acţiunea pentru securitatea Europei” -, proiecte ce fuseseră aprobate prin OUG nr. 62/2025. Menţionăm că SAFE este cel mai mare mecanism de finanţare europeană dedicat apărării şi infrastructurii duale: un buget total de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi avantajoase, într-un interval scurt, 2026-2030, cu maturitate de până la 45 de ani şi 10 ani perioadă de graţie. Cu alte cuvinte, bani mulţi, ieftini, pe termen lung, dar cu termen de implementare la finalul anului 2030 şi cu reguli stricte, care înlătură licitaţiile cu dedicaţie. Alocarea din SAFE pentru ţara noastră este de 16,68 miliarde euro, iar primele plăţi sunt estimate pentru martie 2026.

În 26 ianuarie, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria, vicepremierul şi ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a spus cum va fi cheltuită suma alocată: 9,53 miliarde euro pentru înzestrarea Armatei Române şi infrastructura asociată, 4,2 miliarde euro pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (capetele din Autostrada Moldovei Paşcani-Ungheni şi Paşcani-Siret) şi aproximativ 2,8 miliarde euro pentru Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte forţe din sistemul de apărare naţională, cu componente explicite pentru ordine publică, rezilienţă şi protecţie civilă.

În zona MApN, este vorba despre finanţarea a 21 de proiecte, dintre care 10 în achiziţii comune şi 11 achiziţii individuale ale statului român. Exemplele enumerate indică o paletă largă: transportoare blindate, platforme logistice, elicoptere, radare, sisteme antiaeriene şi antirachetă, nave de patrulare, muniţii, drone, capabilităţi de comandă-control şi simulare/antrenament, inclusiv muniţie loitering şi sisteme VSHORAD. În discuţie apare explicit şi calendarul strâns până la finalul lunii mai 2026 pentru contractarea achiziţiilor „individuale”, ceea ce împinge statul român într-o cursă contra cronometru.

Referitor la suma alocată pentru Ministerul Afacerilor Interne, aceasta va fi cheltuită, printre altele, pentru protejarea infrastructurii critice, gestionarea evacuărilor, fluxurilor de populaţie, comunicaţii, comandă şi control, capabilităţi cibernetice, drone şi anti-drone, mobilitate pentru coridoare logistice, plus echipamente şi muniţie pentru forţele din sistem. Tot din SAFE, ţara noastră mai are o alocare de 900 milioane euro pentru protecţia civilă, urmând ca banii respectivi să fie cheltuiţi pentru mijloace de transport pentru victime multiple, tren medical, avioane multirol, elicoptere, simulatoare, dotări CBRN, containere de decontaminare, roboţi şi drone, generatoare de mare putere, tabere mobile, comunicaţii critice şi un sistem naţional integrat de avertizare şi alarmare.