Tradeville: Octombrie - noi maxime istorice pe bursele globale

Luna octombrie a adus noi maxime istorice pe bursele globale, susţinute de reducerea dobânzii băncii centrale americane (Fed) şi de entuziasmul pentru inteligenţa artificială (AI). Europa a beneficiat de temperarea inflaţiei, iar Japonia a atins un nou record bursier. Aurul a depăşit pentru prima dată pragul de 4.000 de dolari/uncie, în timp ce Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a marcat noi maxime istorice. În noiembrie, atenţia se va concentra pe raportările financiare, politica monetară şi tensiunile geopolitice, principalii factori ai direcţiei pieţelor, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Bursele internaţionale

SUA - entuziasm pentru AI

Luna octombrie a adus noi maxime istorice pentru indicii bursieri americani, susţinute în continuare de o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală, dar şi de entuziasmul investitorilor pentru AI. Indicii americani au încheiat luna octombrie cu aprecieri de 2,27% (S&P 500), 4,7% (Nasdaq Composite) şi 2,51% (DJIA), de la începutul acestui an creşterile fiind de 16,5% pentru S&P 500, 23% pentru Nasdaq Composite şi 12% pentru Dow Jones.

În luna octombrie a început un nou sezon de raportări financiare. Până în prezent, 69% dintre companiile din indicele S&P 500 care au raportat rezultatele pentru trimestrul al treilea au depăşit aşteptările privind vânzările, marcând cel mai ridicat procentaj din ultimii patru ani. Companiile din sectorul de tehnologie au fost şi în această lună în atenţia investitorilor. Giganţii AI au raportat rezultate solide pentru trimestrul al treilea, depăşind în majoritate estimările analiştilor datorită cererii explozive pentru AI şi servicii cloud. Totuşi, ştirile pozitive au venit însoţite de un avertisment comun: aceştia au în plan creşteri masive ale cheltuielilor de capital (CapEx) pentru a susţine cursa tehnologică AI. Din grupul "Magnificent 7”, acţiunile Nvidia, Apple, Alphabet şi Amazon.com au înregistrat noi maxime istorice în luna octombrie. Nvidia a depăşit restul membrilor din grupul ”Magnificent 7”, înregistrând o evaluare istorică de 5 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 8% din capitalizarea de piaţă a S&P 500, cel mai ridicat nivel atins vreodată de o singură companie.

În octombrie, datele economice din SUA au fost limitate din cauza închiderii guvernului federal din 1 octombrie. Activitatea economică a crescut modest luna trecută, cu indicele compozit S&P PMI la 54,8, iar PMI-ul serviciilor a urcat la 55,2, depăşind estimările. Preţurile de consum au crescut uşor sub aşteptări, cu un CPI de bază de 0,2% lună/lună şi 3% anual. Închiderea guvernului ar putea costa economia între 7 şi 14 miliarde de dolari, reducând temporar creşterea PIB-ului real în trimestrul al patrulea cu 1-2 puncte procentuale.

În cadrul şedinţei din 29 octombrie, Fed a redus dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, stabilind intervalul ţintă la 3,75-4% şi a indicat că programul de înăsprire cantitativă (QT) se va încheia la 1 decembrie. În cadrul conferinţei de presă, declaraţiile preşedintelui Fed, Jerome Powell, au avut o nuanţă uşor ”hawkish”, subliniind că o nouă reducere a dobânzii în decembrie ”nu este o concluzie prestabilită - departe de asta” şi menţionând existenţa unor diferenţe semnificative de opinie în cadrul FOMC (Federal Open Market Committee) privind acţiunile viitoare de politică monetară.

La finalul lunii octombrie, pe parte de politică comercială, preşedintele SUA, Donald Trump, şi cel al Chinei, Xi Jinping, au convenit asupra unui acord comercial pe un an, ce include reducerea tarifelor SUA, suspendarea de către China a controlului exporturilor de minerale rare şi reluarea achiziţiilor de produse agricole americane.

Europa - evoluţie pozitivă moderată

În luna octombrie, pieţele europene au înregistrat o evoluţie pozitivă moderată, susţinută de rezultatele trimestriale peste aşteptări în anumite sectoare şi de semnele de temperare a inflaţiei în zona euro. Indicele european STOXX 600 a avansat cu 2,46%. În Franţa, CAC 40 a crescut cu 2,85%, impulsionat de performanţele solide din sectoarele de lux şi energie. În Germania, DAX a rămas aproape neschimbat (+0,32%), evoluţia sa fiind limitată de încetinirea activităţii industriale.

Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut dobânda cheie la 2% pentru a treia şedinţa consecutivă în luna octombrie, beneficiind de o perioadă de inflaţie redusă şi de creştere economică stabilă, în ciuda tensiunilor comerciale globale. PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,2% în trimestrul al treilea, peste aşteptări (0,1%), datorită performanţei Spaniei (+0,6%) şi Franţei (+0,5%). Rezultatele arată o rezilienţă economică peste aşteptări, reducând presiunea asupra BCE de a continua scăderea dobânzilor. În ceea ce priveşte inflaţia din zona euro, aceasta a scăzut la 2,1% în luna octombrie, apropiindu-se de ţinta BCE de 2%, însă presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, mai ales în sectorul serviciilor, unde inflaţia a urcat la 3,4%.

UE a anunţat luna trecută creşterea tarifelor la importurile de oţel de la 25% la 50% şi reducerea cotelor fără taxe cu 47%, măsură care a provocat îngrijorare în Marea Britanie. Industria britanică a oţelului avertizează că se confruntă cu ”cea mai mare criză din istorie”, având în vedere că 80% din exporturile sale merg către UE. Analiştii consideră că noile tarife pun în pericol accesul Marii Britanii la principala sa piaţă, deja afectată de costuri ridicate şi concurenţă globală.

Pe de altă parte, Comisia Europeană lansează un nou set de măsuri pentru a reduce preţurile energiei şi a sprijini industriile şi consumatorii, în contextul în care costurile cu energia rămân mai ridicate în Europa decât cele ale concurenţilor globali. Pe baza planului ”Affordable Energy Action Plan”, Comisia propune şapte acţiuni prioritare: utilizarea extinsă a ajutoarelor de stat pentru industriile mari consumatoare de energie, investiţii în reţele şi capacităţi de stocare prin fonduri europene, stimularea contractelor PPA, accelerarea autorizării proiectelor regenerabile, îmbunătăţirea interconexiunilor, diversificarea surselor de gaze şi reducerea taxelor pe electricitate pentru a oferi un impact imediat.

În Franţa, noul prim-ministru, Sebastien Lecornu, a demisionat la doar câteva săptămâni după numirea sa, aruncând ţara într-o nouă criză politică. Lecornu era al cincilea prim-ministru al Franţei în mai puţin de doi ani, având sarcina dificilă de a convinge ţara şi investitorii că poate uni un parlament divizat în vederea aprobării bugetului pentru 2026. Inflaţia a crescut uşor sub aşteptări în luna octombrie, ajungând la 0,9%, de la 1,1% în septembrie, pe fondul unei noi scăderi a costurilor energiei şi al unei temperări a creşterilor de preţuri ale alimentelor.

În Marea Britanie, economiştii anticipează o încetinire a activităţii economice în a doua jumătate a anului, după un start puternic. Inflaţia a rămas neschimbată, la 3,8%, în septembrie, pentru a treia lună consecutiv, sub estimările Băncii Angliei, care anticipase o creştere la 4%. În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul din Marea Britanie au crescut cu 0,5% în septembrie, a patra lună consecutivă de avans, depăşind aşteptările analiştilor care anticipau o scădere. Creşterea vine în pofida vremii nefavorabile şi a temerilor legate de posibile majorări de taxe, în timp ce încrederea consumatorilor a rămas la cel mai ridicat nivel din 2025. Totodată, încetinirea economiei şi a pieţei muncii alimentează aşteptările privind o reducere a dobânzii de către Banca Angliei până la finalul anului.

Producţia industrială a Germaniei a scăzut în august cu 4,3% faţă de luna precedentă, cea mai mare contracţie din 2022, pe fondul unei căderi de 18,5% în producţia auto. Exporturile au scăzut cu 0,5% în august, a doua lună consecutivă de declin, pe fondul reducerii livrărilor către SUA la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, din cauza tarifelor impuse de administraţia Trump. Importurile au scăzut cu 1,3%, majorând excedentul comercial la 17,2 miliarde de euro. Rata anuală a inflaţiei din Germania a fost de 2,4% în septembrie 2025, în linie cu estimările şi în creştere faţă de 2,2% în august, marcând cel mai ridicat nivel din acest an. Inflaţia de bază (care exclude alimentele şi energia) a urcat uşor la 2,8%, de la 2,7%.

Asia - record pentru Nikkei 225

În octombrie, indicele Nikkei 225 a înregistrat o creştere impresionantă, de 16,64%, atingând un nou nivel record, susţinut de optimismul generat de numirea lui Sanae Takaichi drept prima femeie prim-ministru a Japoniei. Investitorii anticipează o politică fiscală expansionistă, cu accent pe cheltuieli guvernamentale în domenii strategice precum apărarea, tehnologia şi energia. În contrast, indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 3,53%, afectat de cererea externă slabă şi tensiunile comerciale, în timp ce Kospi din Coreea de Sud a urcat puternic, cu 19,94%, impulsionat de sectorul tehnologic şi de fluxurile de capital externe.

Activitatea manufacturieră a Chinei a scăzut pentru a şaptea luna consecutiv în octombrie, indicele PMI coborând la 49, sub pragul de creştere, din cauza prăbuşirii comenzilor de export după epuizarea efectului ”front-loading” provocat de temerile privind tarifele SUA. PMI-ul non-manufacturier a crescut uşor, la 50,1, susţinut de servicii, dar construcţiile s-au contractat. Exporturile Chinei au crescut cu 8,3% în septembrie 2025 faţă de anul anterior, depăşind aşteptările şi marcând cel mai rapid ritm din ultimele şase luni, în timp ce importurile au avansat cu 7,4% - cea mai mare creştere din aprilie 2024. În septembrie 2025, atât preţurile de consum, cât şi cele de producţie din China au continuat să scadă, semnalând persistenţa presiunilor deflaţioniste cauzate de cererea internă slabă şi de supracapacitatea industrială. Indicele preţurilor de producţie (PPI) a scăzut cu 2,3% anual, iar preţurile de consum (CPI) au coborât cu 0,3%, în pofida unor măsuri guvernamentale menite să tempereze competiţia pe preţ.

Economia Chinei a crescut cu 4,8% în perioada iulie-septembrie 2025, în linie cu estimările, dar în scădere faţă de 5.2% în trimestrul anterior, pe fondul continuării declinului din sectorul imobiliar. Producţia industrială a avansat cu 6,5% în septembrie, peste estimări, iar vânzările cu amănuntul au crescut cu 3%, susţinute modest de programele de stimulare a consumului.

Banca Japoniei a menţinut rată dobânzii la 0,5% luna trecută, păstrând o politică monetară prudentă în contextul incertitudinilor globale. Inflaţia de bază în Tokyo a urcat la 2,8%, peste ţinta băncii centrale, susţinută de costurile mai ridicate ale energiei şi serviciilor, indicând presiuni persistente asupra preţurilor.

• Bitcoin - în teritoriu negativ pentru prima dată după 2018

Comunitatea cripto a denumit luna octombrie ”Uptober”, datorită istoricului constant de performanţe puternice ale Bitcoin în această perioadă. Timp de şapte ani consecutivi, Bitcoin a încheiat luna octombrie pe plus. Totuşi, luna octombrie 2025 a pus capăt acestei tradiţii, deoarece criptomoneda s-a tranzacţionat cu aproape 4% sub nivelul de deschidere al lunii, încheind în teritoriu negativ pentru prima dată din 2018. Ultima dată când Bitcoin a încheiat luna octombrie pe minus a fost în 2018, declin urmat de o prăbuşire de 36,5% în noiembrie. Analiştii nu anticipează însă o repetare a acelui scenariu, având în vedere contextul actual mai stabil, susţinut de intrările instituţionale, scăderea rezervelor de pe burse şi comportamentul prudent al investitorilor pe termen lung. Bitcoin a început luna octombrie la 114.065 de dolari, într-un context de optimism accentuat, după o creştere cu 5% în septembrie. Preţul a depăşit pentru prima dată pragul de 126.000 de dolari, atingând un nou maxim istoric de 126.272 dolari pe 6 octombrie, consolidând speranţa că ”Uptober” îşi va păstra reputaţia. Totuşi, impulsul pozitiv s-a estompat rapid, iar Bitcoin a coborât sub 120.000 de dolari, înregistrând o corecţie bruscă până la 103.500 de dolari la jumătatea lunii. Spre finalul lui octombrie, preţul s-a stabilizat în jurul valorii de 110.000 de dolari, la aproximativ 13% sub maximul istoric, notează TradeVille.

Pe lângă scăderea de preţ, luna octombrie a fost marcată de evenimente importante pe piaţa cripto. Analiştii au remarcat că, la începutul lunii, criptomonedele evoluau similar cu aurul şi acţiunile, aproape de maxime istorice, însă incertitudinea ulterioară a redus interesul investitorilor pentru Bitcoin. Totodată, anunţul preşedintelui Donald Trump privind un tarif de 100% pe importurile din China şi posibile restricţii la exporturile de software a declanşat cel mai mare val de lichidări din istoria pieţei cripto, provocând scăderi rapide de până la 10% în doar câteva minute. În acelaşi timp, analiştii avertizează asupra riscurilor de corecţie pe pieţele de acţiuni, Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase, estimând o posibilă corecţie semnificativă în următoarele 6-24 de luni.

Din punct de vedere al analizei tehnice, evoluţia preţului BTC rămâne neutră, criptomoneda aflându-se într-un model de tip triunghi simetric - un semnal clasic al unei volatilităţi în scădere înainte de o posibilă spargere, cu un nivel de suport la 106.000 de dolari şi un nivel de rezistenţă la 111.700 de dolari. Un breakout peste acest nivel ar putea impulsiona preţul către 116.000-120.000 de dolari, susţinut de intrările instituţionale şi de sentimentul optimist post-halving. În lipsa unor catalizatori macroeconomici clari şi pe fondul incertitudinii privind posibila închidere a guvernului SUA, Bitcoin ar putea rămâne în intervalul 107.500 şi 123.000 de dolari în noiembrie. Totuşi, analiştii anticipează un posibil ”Santa Rally” în decembrie, susţinut de încheierea programului QT şi de o potenţială nouă reducere a dobânzii, care ar putea readuce lichiditatea şi sentimentul pozitiv în piaţă. Pragurile de 113.000 de dolari (rezistenţă) şi 100.000 de dolari (suport) rămân nivelurile-cheie care pot indica următoarea mişcare majoră a Bitcoin.

• Aur - peste pragul de 4.000 de dolari uncia

Luna octombrie a fost una remarcabilă pentru investitorii în metale preţioase, aurul atingând noi recorduri istorice şi depăşind pentru prima dată pragul simbolic de 4.000 de dolari/uncie. Cotaţia a atins un maxim de 4.381 de dolari/uncie în data de 20 octombrie, marcând o creştere de 12,9% faţă de începutul lunii, după care a intrat într-o fază de consolidare, încheind luna cu un avans de 3,7%. De la începutul anului, aurul a urcat cu 51,5%, iar pe ultimele 12 luni înregistrează un câştig de 45,4%, confirmându-şi rolul de principal activ de refugiu într-un context global dominat de incertitudine economică şi geopolitică. În perioada 1 - 20 octombrie, preţul aurului a urcat accelerat, depăşind 4.000 de dolari/uncie, susţinut de aşteptările privind reducerile dobânzii Fed, tensiunile geopolitice (Franţa, Orientul Mijlociu, SUA-China), blocajul guvernamental american şi achiziţiile masive ale băncilor centrale. Ulterior, UBS, Goldman Sachs şi alte mari bănci au majorat ţintele de preţ până la 4.900-5.000 de dolari/uncie, invocând fluxurile record în ETF-uri şi cererea instituţională solidă. În a doua parte a lunii octombrie, aurul a corectat puternic după recordul de 4.381de dolari/uncie atins pe 20 octombrie, scăzând cu peste 5% în cea mai abruptă depreciere zilnică din ultimii cinci ani, pe fondul marcării profiturilor şi al întăririi dolarului. Cotaţia a coborât temporar până la 4.054 de dolari/uncie, apoi a revenit uşor pe fondul tensiunilor geopolitice şi al aşteptărilor privind noi reduceri ale dobânzii Fed. Spre finalul lunii, optimismul privind un acord comercial SUA-China şi comentariile prudente ale preşedintelui Fed au temperat cererea pentru active de refugiu, aurul închizând luna în jurul pragului de 4.000 de dolari/uncie.

Nu doar aurul a consemnat evoluţii impresionante în 2025, ci şi celelalte metale preţioase au avut un parcurs excepţional. Argintul a urcat cu 69,4% de la începutul anului, platina - cu 75,6%, iar paladiul -cu 60%, reflectând interesul tot mai mare al investitorilor pentru activele de refugiu şi pentru metalele cu utilizări industriale strategice.

• Petrol - volatilitate ridicată

În octombrie, preţul ţiţeiului a înregistrat o volatilitate semnificativ mai ridicată faţă de lunile precedente, coborând până la 60 de dolari/baril - cel mai scăzut nivel din luna mai 2025. Cotaţiile au fluctuat între 61 şi 66,3 dolari/baril, iar per total, luna s-a încheiat cu o scădere de 2,9%, marcând a treia luna consecutivă de corecţie pentru Brent. De la începutul anului, preţul a pierdut 12,8%, iar pe parcursul ultimelor 12 luni, dinamica negativă a fost de -11,1%. În timpul lunii octombrie, prima săptămână a fost marcată de o spargere a unui nivel important de suport, situat la 65 de dolari/baril, care mai apoi a devenit un nivel de rezistenţă pentru cotaţia petrolului. Declinul preţului din prima săptămâna a fost de 8% şi a reflectat o combinaţie între îngrijorările privind supraproducţia OPEC+, cererea slabă din rafinării şi nivelurile ridicate ale stocurilor. Tendinţa descendentă s-a menţinut şi în mijlocul lunii octombrie, în perioada dintre 8 şi 20 octombrie preţul marcând o scădere de 7,9%, pe măsură ce pieţele au trecut de la preocupările privind lipsa de ofertă la îngrijorări tot mai mari legate de un surplus global şi de încetinirea cererii, în contextul tensiunilor comerciale şi al producţiei record din SUA. În această perioadă, preţul a atins un minim local în jurul valorii de 61 de dolari/baril, pe data de 20 octombrie. După 20 octombrie, volatilitatea preţului s-a menţinut, acesta recuperând în mare parte pierderile iniţiale, dar fiind respins din nou de zona de rezistenţă de la 65 de dolari/baril. Revenirea a fost susţinută de impunerea sancţiunilor SUA asupra companiilor Rosneft şi Lukoil, de scăderea peste aşteptări a stocurilor de ţiţei din SUA şi de optimismul generat de reluarea negocierilor comerciale dintre SUA şi China.

• BVB - plus de 5,5% pentru BET

Luna octombrie a adus noi maxime istorice şi la BVB, indicele de referinţă al bursei, BET, înregistrând o creştere de 5,51%, în timp ce indicele sectorial BET-NG a trecut de 1.700 de puncte, marcând o apreciere de peste 8%. Cinci dintre companiile din componenţa acestor indici, Transelectrica, Electrica, OMV Petrom, Transgaz şi Romgaz, au înregistrat în octombrie creşteri semnificative, ce au dus la atingerea de noi maxime istorice. Top performer este Electrica (+23%), urmată de Transelectrica (+23%) şi Romgaz (+12%). Pe 29 octombrie, OMV Petrom (SNP) a deschis sezonul de raportări de la BVB, urmată de Teraplast şi BRD. SNP a înregistrat rezultate mixte pentru primele nouă luni din 2025, cu venituri în uşoară creştere, dar profituri în scădere faţă de anul anterior, însă faţă de bugetul stabilit pentru 2025, a realizat în primele nouă luni aproximativ 82% din cifra de afaceri prognozată şi a depăşit deja nivelul estimat al profitului net. De asemenea, compania a aprobat acordarea unui dividend special în sumă de 0,0200 lei/acţiune, plătibil din 3 decembrie 2025.

TeraPlast Bistriţa a înregistrat în primele nouă luni din 2025 un profit net de 6,3 milioane de lei, revenind după o pierdere de 6,9 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce cifra de afaceri consolidată a crescut cu 26%. Şi BRD a raportat rezultate solide pentru primele nouă luni din 2025, cu venituri în creştere pe toate segmentele, susţinute de o activitate comercială dinamică.

O nouă emisiune a titlurilor de stat Fidelis s-a derulat în perioada 10 - 17 octombrie 2025, prin care statul a atras 946,8 milioane de lei şi 246,1 milioane de euro. Acestea au debutat la tranzacţionare la BVB în 23 octombrie.

Tot în luna octombrie s-au derulat la BVB şi două oferte publice iniţiale. IPO-ul Grup EM s-a desfăşurat în perioada 3 - 16 octombrie şi a atras aproximativ 4,8 milioane de euro. În perioada 17 - 29 octombrie, s-a derulat oferta publică iniţială a Cris-Tim Family Holding, care s-a încheiat cu o cerere record din partea investitorilor, iar compania a atras fonduri totale de 454,35 milioane de lei. Decontarea ofertei a fost programată pentru 4 noiembrie, iar debutul la tranzacţionare este estimat pentru data de 26 noiembrie.

În şedinţa de politică monetară din 8 octombrie, BNR a menţinut dobânda neschimbată la 6,5%, având în vedere inflaţia persistentă, consolidarea fiscală de după alegerile prezidenţiale şi mediul macroeconomic incert.

• Perspective

În luna noiembrie continuă raportările financiare pe bursa americană, rezultatele Nvidia (19 noiembrie) fiind printre cele mai aşteptate de către investitori. Printre evenimentele mai importante din această lună se numără:

- Şedinţa de politică monetară a Băncii Angliei (4 noiembrie)

- Reuniunea comună a miniştrilor de finanţe şi sănătate din G20 (7 noiembrie)

- Summitul liderilor G20 din Africa de Sud (22-23 noiembrie)

- Summitul Uniunea Europeană - Uniunea Africană (UE-UA), Luanda, Angola (26 noiembrie)

- Reuniunea OPEC + din 30 noiembrie, un eveniment aşteptat de către investitori, în contextul recentelor sancţiuni impuse companiilor petroliere ruseşti de către SUA. OPEC+ a convenit să crească ţintele de producţie pentru decembrie cu 137.000 de barili pe zi, acelaşi nivel ca pentru octombrie şi noiembrie, şi să oprească creşterile de producţie în ianuarie, februarie şi martie 2026.

Economia europeană intră în luna noiembrie într-o fază de stabilizare, marcată de o combinaţie între temperarea inflaţiei şi încetinirea activităţii industriale. Sezonul raportărilor financiare continuă, iar acesta include companii europene de referinţă precum Novo Nordisk, BMW, AstraZeneca, Rheinmetall şi Siemens. În Germania, specialiştii avertizează că industria nu va contribui semnificativ la creşterea economică în a doua parte a anului, iar riscul unei noi recesiuni rămâne ridicat, în timp ce incertitudinea politică şi retrogradarea ratingului de ţară la A+ afectează încrederea investitorilor. Datele recente indică menţinerea presiunilor inflaţioniste în Anglia, ceea ce reduce semnificativ şansele unei reduceri a dobânzii de politică monetară în luna noiembrie. Economiştii anticipează că Banca Angliei va rămâne prudentă, preferând să aştepte publicarea bugetului de toamnă în 26 noiembrie înainte să ia o decizie majoră.

În Asia, în luna noiembrie, exporturile rămân sub presiune, întrucât cererea externă, în special din SUA, continuă să se deterioreze, afectând pieţele regionale. În acest context, politicile monetare şi valutare ar putea rămâne stricte, deoarece dobânzile globale ridicate şi dolarul puternic limitează spaţiul de relaxare. Totodată, aşteptările sunt ca guvernele asiatice să intensifice sprijinul pentru consumul intern, infrastructură şi tehnologie, pentru a compensa slăbiciunea exporturilor şi a susţine creşterea economică.

În acelaşi timp, continuă sezonul de raportări financiare şi la BVB. În prima parte a lunii noiembrie este estimată să se deruleze o nouă ofertă de vânzare de titluri de stat Fidelis.

În lipsa unor catalizatori macroeconomici clari şi pe fondul incertitudinii privind posibilă închidere a guvernului SUA, Bitcoin ar putea rămâne în intervalul 107.500 - 123.000 de dolari în noiembrie. Totuşi, analiştii anticipează un posibil ”Santa Rally” în decembrie, susţinut de încheierea programului QT şi de o potenţială nouă reducere a dobânzii, care ar putea readuce lichiditatea şi sentimentul pozitiv în piaţă. Pragurile de 113.000 de dolari (rezistenţă) şi 100.000 de dolari (suport) rămân nivelurile-cheie care pot indica următoarea mişcare majoră a Bitcoin.

Perspectivele pentru preţul aurului rămân puternic pozitive, majoritatea marilor bănci anticipând continuarea raliului până în 2026. UBS estimează 4.200 de dolari/uncie până la finalul lui 2025, iar Goldman Sachs, Bank of America şi HSBC văd potenţial de creştere până la 5.000 de dolari/uncie în 2026. JPMorgan şi Standard Chartered prevăd valori medii între 4.500 şi 5.055 de dolari, în timp ce sondajele Reuters şi LBMA indică ţinte similare, de 4.275-4.980 de dolari/uncie. În ansamblu, estimările converg spre menţinerea unui trend ascendent, susţinut de politica monetară relaxată, tensiunile geopolitice şi cererea robustă a băncilor centrale.

Previziunile pentru piaţa petrolului rămân prudente, Agenţia Internaţională a Energiei estimând un surplus global de până la 4 milioane de barili/zi în 2026, pe fondul creşterii producţiei OPEC+ şi al cererii în încetinire. Analiştii Reuters anticipează pentru 2025 un preţ mediu de 67,99 dolari/baril pentru Brent şi 64,83 dolari/baril pentru WTI, sugerând o piaţă bine aprovizionată în ciuda riscurilor geopolitice.