Trump le dă petrol la moară ruşilor

Războiul din Golful Persic şi blocarea Strâmtorii Hormuz nu produc efecte doar în prezent, ci au puterea de a schimba structural piaţa de tranzacţionare a petrolului în viitorul apropiat. Dezvoltarea capacităţilor de stocare, bicombustibilul şi transportul electric sunt primele alternative la care tot mai multe ţări se gândesc pentru a contracara surprizele geopolitice, devenite o obişnuinţă în acest an. Paradoxal, tocmai concurenţii Americii par să profite de blocada petrolului iranian: China şi Rusia devin nu doar dezirabile, ci şi indispensabile în actuala criză globală.

• Rusia nu crede în lacrimile benzinarilor

În timp ce toate privirile sunt aţintite asupra declaraţiilor lui Trump care determină urcarea sau declinul cotaţiilor petroliere, Rusia redevine furnizorul cel mai la îndemână pentru Europa. Săptămâna aceasta nu a început deloc bine pentru petrolul european, care depăşea 112 dolari/baril luni dimineaţă, după atacurile cu drone asupra Emiratelor Arabe şi Arabiei Saudite, de săptămâna trecută. Astfel, speranţele redeschiderii Strâmtorii Hormuz se reduceau, mai ales după ce vizita lui Trump în China nu primise din partea preşedintelui Xi niciun semn de implicare în încheierea conflictului.

Citeşte Saudi Aramco, Exxon Mobil şi Chevron - cele mai valoroase companii petroliere din lume

SUA au prelungit însă derogarea care permite achiziţionarea petrolului rusesc, cu încă 30 de zile (după ce expirase derogarea iniţială pentru petrolul rusesc încărcat în petroliere până la data de 11 martie). La nivel oficial, decizia reprezintă o lovitură majoră pentru Ucraina şi pentru Comisia Europeană, scrie Politico, care au îndemnat Washingtonul să impună sancţiuni pentru a pune presiuni pe Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina. Pentru că SUA nu importă aproape deloc petrol din Rusia, mişcarea nu face decât să reducă presiunea asupra marilor importatori de petrol rusesc, precum China şi India. Prelungirea subliniază modul în care consecinţele războiului din Iran au sporit capacitatea Moscovei de a profita de exporturile de energie, care fuseseră restricţionate de la invazia Ucrainei.

Surprizele au continuat, iar miercuri Regatul Unit a anunţat relaxarea sancţiunilor împotriva Rusiei, autorizând din nou importurile de carburanţi obţinuţi în terţe ţări prin rafinarea petrolui rusesc, transmitea AFP. Modelul american a fost preluat, astfel, şi de britanici, în ciuda opoziţiei Bruxellesului.

Citeşte Petrolul intră în zona roşie

Derogarea decisă de britanici se referă la motorină şi kerosen, fiind valabilă pe termen nelimitat. În plus, au fost eliminate sancţiunile pentru transportul de gaze naturale lichefiate ruseşti.

Acestor veşti li s-au adăugat semnele de uşoară relaxare din Strîmtoarea Hormuz, prin care au ieşit două petroliere gigantice, care transportau fiecare peste 2 milioane de barili de petrol (ţiţei irakian şi qatarez încărcat chiar la finalul lui februarie, când a început războiul în Iran) şi se îndreptau spre China. Ieşirea lor prin strâmtoare a coincis cu declaraţiile lui Trump în faţa congresmenilor americani potrivit căruia războiul cu Iranul urmează să se încheie foarte repede. Traderii au răspuns prin cotaţii în scădere ale petrolului care era cotat la 97 de dolari pe baril, o scădere de 12 dolari pe baril în doar 3 zile.

• Care sunt alternativele?

Deşi analiştii văd o relativă stabilitate, chiar şi în aceste fluctuaţii (tocmai pentru că ne-am obişnuit cu instabilitatea), temerile că în Europa va urma o penurie de carburanţi, se amplifică. Estimările analiştilor sunt legate de faptul că situaţia este, în realitate, mult mai gravă decât ce lasă guvernele europene să transpară din declaraţiile politice. Preţurile în benzinării reflectă doar parţial lipsa disponibilităţii fizice a acestei resurse, scrie CNBS, care citează avertismenetele Agenţiei Internaţionale a Energiei. Presiunea asupra stocurilor va creşte odată cu începerea sezonului cald şi a vacanţelor, când transportul internaţional va creşte. Analiştii de la Societe Generale apreciază că, în eventualitatea redeschiderii Strâmtorii Hormuz la începutul lunii iunie, aprovizionarea cu produse petroliere va avea nevoie de aproximativ 2 luni pentru a reintra în normal (transport, rafinare, distribuţie).

Republica Moldova se gândeşte deja să stocheze în regim de urgenţă (în ţară, dar şi în alte state) produse petroliere, pentru a reduce dependenţa de importuri şi a întări securitatea energetică. Guvernul de la Chişinău a aprobat un proiect de lege care prevede ca, până în 2034, să se facă rezerve echivalente cu aproape două luni de consum.

O altă variantă de refugiu este biocarburantul. India, de exemplu, a anunţat o creştere a concentraţiei de etanol în carburanţi (cu riscurile aferente de reducere a eficienţei motoarelor). Majoritatea staţiilor de alimentare din India vând acum benzină amestecată cu 20% etanol, un combustibil alternativ regenerabil, obţinut prin fermentarea zaharurilor din plante precum porumbul, trestia de zahăr sau sfecla. Guvernul condus de premierul Modi doreşte extinderea utilizării benzinei care conţine 85% sau chiar 100% etanol. Măsura vine la pachet cu o veste şi mai tristă pentru şoferii indieni: guvernul celei mai populate ţări din lume a decis prima majorare a preţului benzinei şi motorinei din ultimii patru ani. Scumpirea cu 3% a carburanţilor în India va fi o măsură greu de digerat pentru oamenii din clasa de mijloc.

O altă alternativă a fost migraţia pieţei auto spre maşinile electrice. În Europa, potrivit Reuters, care citează statistici ale New Automotive şi E-Mobility Europe, înmatriculările de vehicule electrice noi au crescut cu 34% în aprilie. Datele acoperă 16 pieţe care reprezintă peste 80% din vânzările de autoturisme din Uniunea Europeană. Singura problemă vine din faptul că aceste achiziţii nu vizeaază cu prioritate producătorii auto europeni, ci cresc piaţa auto chineză, care produce maşini electrice la preţuri mici. Producătorii auto chinezi au reuşit să depăşească concurenţa în 2025 şi să domine piaţa mondială. Companii precum BYD şi Geely au depăşit rivali japonezi precum Nissan şi Honda, acaparând o cotă tot mai mare din vânzările globale. Exporturile Chinei au fost de 8,3 milioane de vehicule în 2025 (creştere de 30%), din care vehiculele electrice reprezentau 2,3 milioane de unităţi (în creştere cu 38%). Europa rămâne cea mai mare piaţă a acestor maşini, urmată de Asia de Sud-Est, America Latină şi Orientul Mijlociu.