UNICEF: Scădere alarmantă a vaccinării copiilor în Europa şi Asia Centrală în 2024

Ratele vaccinării copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive şi altor boli în regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) - care cuprinde 53 de ţări din Europa şi Asia Centrală - a rămas sub nivelurile dinaintea pandemiei în 2024, ceea ce a contribuit la creşterea numărului de copii vulnerabili la boli şi la riscul de apariţie a focarelor, potrivit celor mai recente estimări ale OMS/UNICEF publicate astăzi, conform unui comunicat emis redacţiei.

La nivel mondial, 89% dintre copii au primit cel puţin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive, iar 85% au primit toate cele trei doze. Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puţin un vaccin şi cu un milion de copii mai mult au fost vaccinaţi complet faţă de 2023 - un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari.

Potrivit sursei, în medie, acoperirea vaccinală a copiilor în Europa şi Asia Centrală a rămas la acelaşi nivel sau a scăzut cu 1% în 2024 faţă de 2023, ceea ce indică o recuperare lentă a nivelurilor dinaintea pandemiei. Între 2019 şi 2024, acoperirea a scăzut de la:

-92% până la 91% pentru a doua doză de vaccin împotriva rujeolei/oreionului/rubeolei (ROR);

-95% până la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva difteriei/tetanosului/tusei convulsive (DTP);

-95% până la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva poliomielitei; şi

-92% până la 91% pentru a treia doză de vaccin împotriva hepatitei B.

În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între ţările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR şi a treia doză de vaccin DTP în general, unele ţări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru ROR1 şi 51% pentru DTP3. Pentru a atinge imunitatea de grup şi a preveni epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95% în fiecare an în fiecare comunitate. În 2024, mai mult de jumătate din ţările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR şi/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%.

„Numai anul trecut, aproape 300.000 de persoane au contractat tuse convulsivă în regiunea noastră, ceea ce reprezintă o creştere de peste trei ori faţă de anul precedent. În acelaşi timp, peste 125.000 de persoane au contractat rujeola în 2024, de două ori mai multe decât în 2023. Acestea nu sunt doar cifre - sunt sute de mii de familii care suferă pentru că copiii lor sunt bolnavi, iar acest lucru ar fi putut fi prevenit”, a declarat dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

„Vaccinurile salvează vieţi, iar când acoperirea scade, bolile se răspândesc. De aceea, ţările trebuie să investească în sisteme de sănătate locale solide, să se asigure că vaccinurile sunt disponibile şi accesibile în fiecare comunitate şi să combată dezinformarea. Personalul medical are nevoie de sprijin pentru a ajunge la fiecare familie, în special în zonele greu accesibile. Comunităţile trebuie să dispună de informaţii de încredere, astfel încât părinţii să poată vaccina copiii cu încredere”, a continuat dr. Kluge.

„În multe privinţe, vaccinarea a fost victima propriului succes în Europa şi Asia Centrală”, a declarat Regina De Dominicis, director regional UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală. „Generaţia de astăzi nu a fost martora impactului devastator al bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, ceea ce a dus la o atitudine de complacere şi a facilitat răspândirea dezinformării. Creşterea numărului de cazuri de rujeolă de anul trecut - cea mai mare înregistrată în aproape trei decenii - ne reaminteşte că, dacă guvernele nu investesc în sisteme de sănătate comunitare solide şi nu remediază inegalităţile în ceea ce priveşte accesul la îngrijire medicală şi informaţie, tot mai mulţi copii se vor confrunta cu boli care pot fi prevenite, cu complicaţii pe tot parcursul vieţii sau îşi pot chiar pierde vieţile.”

Conform comunicatului, în ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătăţire continuă. Creşterea este rezultatul introducerii acestor vaccinuri în mai multe ţări şi al maturizării sistemelor de imunizare pentru administrarea lor. S-au înregistrat creşteri constante ale acoperirii în perioada 2019-2024, de la:

-37% până la 40% pentru fete şi 8% până la 26% pentru băieţi cu prima doză de vaccin anti-HPV;

-24% până la 42% cu ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului

-81% până la 93% cu a treia doză de vaccin împotriva Haemophilus influenzae tip b; şi

-81% până la 86% cu ultima doză de vaccin pneumococic conjugat.

Creşterea acoperirii cu aceste vaccinuri are un impact clar asupra reducerii ratelor de infecţii cu HPV şi a cancerului de col uterin asociat, a spitalizărilor copiilor din cauza diareei provocate de rotavirus şi a celor care suferă de pneumonie şi boli bacteriene invazive.

În cazul României, conform OMS şi UNICEF, estimările pentru vaccinul DTP1 erau de 79% în 2024, 38.000 de copii nefiind vaccinaţi cu nici măcar o doză. Prima doză de vaccin împotriva rujeolei a avut o acoperire estimată de 78% anul trecut, corespunzând unui număr de 40.000 de copii nevaccinaţi. Acoperirea celei de-a doua doze de vaccin contra rujeolei a fost de 62%, 77.000 de copii nefiind vaccinaţi. Vaccinul anti-HPV a avut, în 2024, o acoperire de 17% pentru fetele cu vârsta de până la 15 ani.

Potrivit sursei, calendarul naţional de vaccinare din România include următoarele vaccinuri, care sunt gratuite pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani atunci când sunt administrate de medicul de familie: Vaccin hepatitic B (Hep B) - primele 24 de ore, Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG) - 2-7 zile, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) - 2 luni, vaccin pneumococic conjugat - 2 luni, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) - 4 luni, vaccin pneumococic conjugat - 4 luni, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus Bhepatitic B (DTPa-VPI-Hib-Hep. B) - 11 luni, vaccin pneumococic conjugat -11 luni, vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) - 12 luni, Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR) - 5 ani, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI) - 5-6 ani, vaccin diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulţi (dTpa) - 14 ani şi vaccin HPV.

„Pe măsură ce planificăm următoarea etapă a activităţii noastre în Europa şi Asia Centrală, un lucru este clar: vaccinurile trebuie să rămână o prioritate. Nu am terminat încă munca. Avem nevoie de acţiuni urgente şi coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală şi pentru a împiedica reapariţia bolilor care pot fi prevenite. Fiecare ţară are un rol de jucat, chiar şi cele cu o acoperire vaccinală ridicată”, a concluzionat dr. Kluge.

UNICEF şi OMS colaborează cu autorităţile din domeniul sănătăţii din întreaga regiune pentru a identifica, înţelege şi remedia inegalităţile în ceea ce priveşte acoperirea vaccinală la nivel local. Proiectele în curs, sprijinite parţial de Uniunea Europeană, includ triangularea surselor de date pentru a identifica persoanele care nu beneficiază de vaccinările de rutină şi cercetarea aspectelor comportamentale pentru a identifica obstacolele care stau în calea unei rate ridicate de vaccinare, acestea incluzând lipsa screeningului activ, a mesajelor de reamintire sau a informaţiilor necesare pentru a combate percepţiile greşite comune, precum şi alţi factori.

Ţările care în prezent nu au cazuri sau focare de rujeolă trebuie să fie proactive în planificarea şi pregătirea pentru a preveni răspândirea virusului în interiorul şi în afara ţării. Ţările care se confruntă în prezent cu focare trebuie să îşi continue eforturile de vaccinare a tuturor persoanelor susceptibile, să intensifice identificarea cazurilor şi urmărirea persoanelor de contact şi să utilizeze datele epidemiologice pentru a identifica lacunele în acoperirea vaccinală, astfel încât programele să poată asigura protecţia comunităţilor afectate şi prevenirea viitoarelor focare.