• Ianuarie  

1 ianuarie

Preţurile pentru furnizarea energiei electrice la clienţii casnici nu mai sunt reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

• Transport Trade Services şi alte zece companii s-au listat la bursa noastră, în prima jumătate a anului  

Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut creşteri majore în primele şase luni ale anului, peste cele ale principalelor pieţe internaţionale, într-un mediu general propice activelor de risc.

Modul deosebit de agresiv în care autorităţile europene forţează marşul către o aşa-numită "economie verde" are la bază o interpretare deosebit de "creativă" a ştiinţei, despre care se spune că "şi-a spus cuvântul clar", atât în ceea ce priveşte cauzele încălzirii globale cât şi a măsurilor care trebuie adoptate.

Una dintre aceste măsuri este trecerea cât mai rapidă la utilizarea exclusivă a autovehiculelor electrice, care va asigura reducerea considerabilă a emisiunilor de CO2.

• (Interviu cu Liviu Fenoghen, directorul CSALB) 

Reporter: Cum se vede din punctul de vedere al CSALB acest al doilea an de pandemie?

Liviu Fenoghen: La CSALB au venit în primul rând cei care nu şi-au dorit o simplă amânare a ratelor sau au înţeles că nu le este suficientă doar o simplă amânare a ratelor, ci au dorit mai mult. Nu au dorit o soluţie care să vizeze un maxim de nouă luni de zile, ci au vrut o soluţie care să vizeze întreaga perioadă contractuală. O astfel de soluţie putea fi obţinută prin renegocierea anumitor clauze, a unor detalii din contract referitoare la costuri precum comisioane, dobânzi, inclusiv asupra soldului în anumite intervenţii.

Capitala se pregăteşte pentru un maraton muzical. În perioada 16-24 iulie Bucureşti devine capitala jazz-ului, seară de seară, scena Sălii Auditorium a Palatului Regal / Muzeul Naţional de Artă al României va găzdui concerte, recitaluri, seri de jam sessions, spectacole de gală cu artişti din 20 de ţări. Organizatorii explică alegerea: "Anul acesta accentul va fi pus pe jazz, care înseamnă înainte de orice libertate, energie creativă, relaxare, inovaţie, spontaneitate. Sloganul anului 2021 nu este ales întâmplător, ci sublinează chiar esenţa sa «Return to Live Music. No limits, just hope».

La hotarele Europei, oricare ar fi aceasta, este - ca pe vremea Imperiului Roman târziu - agitaţie. Limesul - frontiera întărită atunci de fortificaţii, astăzi de tratate - este sub asalt. Acest asediu nu mai este însă consecinţa atacurilor barbarilor - chiar dacă, făcând apel la cunoştinţele noastre vagi de istorie antică, unii vor să o sugereze, provocând şi profitând de criza refugiaţilor - ci o înscenare care ar trebui să pună Europa în defensivă şi chiar să o destructureze. De la graniţele de vest, cele dintre Irlanda şi Irlanda de nord, la cele din sud, aflate sub presiunea refugiaţilor izgoniţi de războaie endemice şi de criza climaterică şi care-şi caută adăpost într-o Europa stabilă, până la cele din est, unde ieri Rusia a încercat să intervină din nou în alegerile anticipate din Moldova şi Bulgaria. Instabilitatea politică din Moldova şi Bulgaria, încercarea de a destabiliza statele baltice sub dubla presiune a refugiaţilor orientaţi dinspre Belarus şi a imixtiunii în viaţa politică internă, triumful iliberalismului în ţările de la Visegrad - curent sub al cărui asalt se află permanent şi România în ultimul deceniu - sunt tot atâtea indicii ale unei strategii prin care crizele să slăbească Europa. Şi aceasta nu pentru că Europa ar fi prea slabă, ci pentru că este, de fapt, foarte puternică.

Iubitorii de istorie au ocazia să vadă, în premieră, mai multe exponate legate de o perioadă foarte agitată din trecutul ţării noastre. Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) va deschide, azi, expoziţia temporară "România în al Doilea Război Mondial. 1941-1945". Potrivit MNIR transmis, proiectul expoziţional marchează împlinirea a 80 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. Tematica expoziţiei abordează campania militară din Basarabia şi Bucovina, campaniile militare de pe Frontul de Est şi de pe Frontul de Vest, Holocaustul, aviaţia română în timpul războiului, viaţa soldaţilor, a prizonierilor, aspecte de viaţă cotidiană, diplomaţia şi spionajul, instaurarea comunismului.

Lista statelor care produc vaccinuri anti-COVID-19 se va mări în curând cu un nou nume: Cuba. Cercetătorii din această ţară lucrează în total la cinci vaccinuri, dintre care două se află în ultima fază a studiilor clinice: Abdala şi Soberana 2. Cel de-al doilea vaccin candidat anti-COVID-19 dezvoltat de Cuba, denumit Soberana 2, are o eficienţă de 91,2% după administrarea a trei doze, a anunţat, săptămâna trecută, directorul laboratorului care a conceput serul. "Avem capacitatea de a produce un vaccin cu o eficacitate de 91,2%", a anunţat directorul Institutului de vaccinare Finlay (IFV), Vicente Verez. Portalul oficial de ştiri Cubadebate a informat, citând surse din cadrul institutului, că vaccinul are "o eficacitate de 91,2% împotriva cazurilor simptomatice", de "75,5% împotriva infecţiei" şi de "100% împotriva cazurilor severe şi fatale".

Sistemul de corectare la examenele importante este departe de a fi unul de necontestat, drept dovadă stau şi zecile de mii de note modificate la examenul de Bacalaureat. Situaţia este una neplăcută pentru absolut toată lumea şi scade şi mai mult încrederea în sistem. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că rata de promovare la Bacalaureat, după soluţionarea contestaţiilor, este de 69,8%. Cîmpeanu a precizat că 2.467 de candidaţi au promovat Bacalaureatul după contestaţii. În total, au promovat 88.587 de candidaţi.

Spunem "piaţa de artă" şi vocea ni se schimbă, cum se schimbă vorba lui Ilie Dumitrescu când este întrebat, pe "sticlă", de vreo chestie de fotbal. Evident, de aia au murit filosofii antici, acum mii de ani, că nu exista fotbalul pe vremea aceea şi nici Ilie să îi ilumineze, ce şi cum. Numai faptul că vorbim de obiecte de artă şi de preţuri, ne ridică social şi ne impune moral.

Cea mai păcătoasă greşeală este acea de a confunda piaţa de artă cu creaţia plastică şi a o limita la licitaţiile publice. Aceste vânzări deschise, acum mai mult ca întotdeauna, sunt partea cea mai vizibilă şi mai mare a pieţei de artă. Ar trebui să fie pe aproape partea pe care o datorăm galeriilor de artă, că târguri de artă nu avem, nici măcar unul, din când în când. De la licitaţii, spre vânzările individuale, personale, tranzacţiile de artă pierd din vizibilitate, ajungând să fie de-a dreptul invizibile, în spaţiul luminos al atelierului.