SEMESTRUL I FINANCIAR / AVEM DOUĂ MARI VICTORII ÎN PRIMA JUMĂTATE DE ANEconomic, România devine tigrul Europei; sanitar, România depăşeşte pandemia

Emilia Olescu, George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 12 iulie

Grafică de MAKE

Grafică de MAKE

Primul semestru al anului 2021 a fost unul destul de plin, atât în domeniul economic, cât şi pe scena politică, pe fondul evoluţiei pandemiei din ţara noastră.

La finalul primei jumătăţi a acestui an, se remarcă ritmul de creştere a economiei româneşti, care a avut cea mai rapidă revenire dintre toate ţările UE, conform specaliştilor, dar şi scăderea cazurilor de Covid-19 la câteva zeci în iunie, după un vârf de circa 7000 în luna aprilie.

Pe plan politic, se evidenţiază rezistenţa Guvernului Cîţu, care a trecut atât de criza sanitară din primăvară care s-a soldat cu demiterea ministrului sănătăţii Vlad Voiculescu, cât şi de luptele din PNL şi USRPLUS pentru şefia celor două formaţiuni politice şi de moţiunea de cenzură depusă, recent, de PSD.

Pe lângă dezbaterea prelungită de la începutul anului pe buget şi negocierile extinse pe marginea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ar mai fi de menţionat că, dacă în primele patru luni ale anului a fost înregistrat un entuziasm pro-vaccinare, odată cu intrarea, în luna mai, a primelor măsuri de relaxare pe un fond scăzut al pandemiei, campania naţională de vaccinare anti-Sars-Cov 2 a redus drastic motoarele. În aceste condiţii, ţinta propusă de premierul Cîţu de cinci milioane de persoane vaccinate la 1 iunie a fost ratată şi se pare că, la începutul lui septembrie, vom fi departe de ţinta de 10 milioane de persoane vaccinate, atât timp cât în 30 iunie erau înregistrate 4.725.000 de persoane vaccinate (din care 4.530.387 de persoane cu schema completă de vaccinare).

În luna iunie, ţara noastră a fost "părtaşă" la cel mai mare eveniment fotbalistic al anului - EURO 2020 -, în calitate de co-organizator. Calitatea de gazdă a fost onorată la cel mai înalt nivel, nu au existat probleme majore, iar Arena Naţională a fost apreciată de toţi oaspeţii, jucători şi spectatori. Cinci formaţii (Macedonia de Nord, Austria, Ucraina, Franţa şi Elveţia) au evoluat pe Arena Naţională, iar suporterii acestor echipe au "invadat" Centrul Vechi.

Piaţa electricităţii s-a liberalizat complet, pentru casnici, în ianuarie

Anul 2021 a început cu liberalizarea completă a pieţei de energie electrică pentru consumatorii casnici. Începând cu data de 1 ianuarie 2021, consumatorii care erau în regim reglementat au posibilitatea să îşi schimbe contractul/furnizorul, pentru condiţii mai bune la plata facturii de electricitate. Procesul de liberalizare a pieţei de electricitate este o revenire la situaţia de acum doi ani, când au fost făcuţi primii paşi în acest sens.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, la jumătatea primei luni din an, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% de la 1,50% pe an. Banca Centrală a hotărât şi reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 0,75% de la 1% pe an, precum şi scădera ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard), la 1,75% de la 2% pe an. Referitor la perspectivele acestui an, reprezentanţii Băncii Naţionale au anunţat încă din ianuarie incertitudini şi riscuri la adresa inflaţiei, ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri. Importante sunt şi incertitudinile asociate liberalizării pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potenţiale implicaţii mai pronunţate asupra dinamicii IPC.

Printre altele, în ianuarie a fost declarată neconstituţională legea privind plafonarea dobânzilor la credite.

Sfârşitul lunii ianuarie - dominat de tragedia de la Matei Balş

Sfârşitul lunii ianuarie a fost dominat de tragedia de la Matei Balş, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 11 pacienţi.

În urma evenimentului, opoziţia politică - PSD şi AUR - a solicitat demisia ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi a introdus o moţiune simplă împotriva acestuia, moţiune ce a fost respinsă în luna februarie de majoritatea parlamentară PNL-USRPLUS-UDMR.

Tot în luna ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat solicitările Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de trimitere în judecată a lui Costel Alexe, fost ministru al Mediului în guvernul Orban şi Călin Popescu Tăriceanu, fost preşedinte al Senatului, urmăriţi penal pentru luare de mită şi instigare la delapidare, respectiv pentru fapte de corupţie. Tot în prima lună a anului, DNA a anunţat că a declanşat urmărirea penală a lui Liviu Dragnea, pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă şi a infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Este vorba despre dosarul întocmit în urma deplasării lui Liviu Dragnea, în ianuarie 2017, în SUA, la ceremonia de învestire a fostului preşedinte american Donald Trump.

La 31 ianuarie erau înregistrate, în ţara noastră, 585.218 persoane vaccinate anti Sars-Cov 2, majoritatea dintre ele fiind din prima etapă a campaniei naţionale de vaccinare (demarată în 27 decembrie 2020), etapa a doua fiind demarată la jumătatea lunii ianuarie.

Februarie - luna protestelor sindicale

Întocmirea proiectului bugetului de stat, reluarea anului şcolar, în semestrul al doilea, cu prezenţa fizică a elevilor în unităţile de învăţământ, anularea gratuităţii studenţilor la transportul pe calea ferată, protestele bugetarilor şi începerea primei sesiuni ordinare din acest an a Parlamentului reprezintă coordonatele între care s-a desfăşurat activitatea economică şi politică în a doua lună a anului. Deşi din punct de vedere al pandemiei, ne-am situat pe un oarecare platou, cu rate foarte scăzute în privinţa incidenţei infectării cu Sars-Cov 2 şi cu un număr mic de cazuri pe zi, din păcate platoul respectiv a reprezentat liniştea dinaintea furtunii anunţată pentru începutul lunii martie de vârful de 3923 de cazuri din 26 februarie, adică exact la un an de la declanşarea pandemiei Covid-19 în ţara noastră.

În 8 februarie, a fost reluat anul şcolar în format fizic, după trei scenarii: verde, galben şi roşu.

Luna februarie a fost una nefastă pentru companiile mici şi mijlocii din ţara noastră care produc pentru export şi care au aflat că, în acest an, fondurile privind internaţionalizarea firmelor româneşti la export sunt drastic diminuate.

În aceeaşi perioadă, BNR a atras atenţia băncilor pentru comportamentul pe care îl au faţă de clienţi. Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a trimis, în februarie, o circulară instituţiilor de credit, în care le avertiza pe acestea să aibă grijă de clienţi şi să îi considere parteneri, nu să se comporte cu ei cum s-ar comporta cu nişte terorişti financiari.

Programele Fidelis şi Tezaur prin care populaţia poate împrumuta statul vor fi continuate în 2021, conform unui raport al Ministerului Finanţelor care a însoţit proiectul de buget pe 2021, făcut public în februarie.

În 3 februarie, Guvernul a aprobat proiectul de lege care abrogă legea 173/2020 şi permite, practic, vânzarea activelor companiilor de stat şi a unei cote de acţiuni - la bursă - din participaţia statului la companiile respective. Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului, spre dezbatere şi adoptare, chiar dacă a stârnit nemulţumire în rândul opoziţiei, liderii PSD şi AUR acuzând Guvernul că doreşte vânzarea Hidroelectrica, aeroporturilor Otopeni şi Băneasa şi Portului Constanţa.

Lucrătorii feroviari, poliţiştii contractuali, cadrele medicale şi o parte din funcţionarii publici au protestat la diferite sedii ale instituţiilor centrale, faţă de politica de îngheţare a salariilor decisă de guvernul Cîţu şi de lipsa de investiţii în mai multe domenii de activitate. Protestele au continuat zilnic, pe tot parcursul lunii februarie. În ciuda protestelor de amploare la nivel naţional, Guvernul a adoptat, în 18 februarie aşa numita ordonanţă a austerităţii, prin care a fost îngheţat în anul 2021 punctul de pensie, nu se acordă în acest an voucherele de vacanţă, se anulează sporul de 30% acordat pe timp de pandemie în prefecturi, se anulează gratuitatea acordată studenţilor la transportul pe calea ferată şi se amână cu un an intrarea în vigoare a legii privind statutul personalului feroviar, lege conform căreia salariul acestui personal urma să fie majorat de două ori în cursul anului 2021.

Buget adoptat de mărţişor

Dacă martie a început cu o luptă politică încinsă în Parlament privind bugetul de stat, a treia lună a anului s-a încheiat sub semnul celor două tipuri de protest - unul sindical şi altul civic, ambele în afara legii 55/2020 privind starea de alertă. În tot acest timp, numărul cazurilor noi de infectare a crescut constant. În 16 martie a fost consemnată prima trecere din acest an a pragului de 6000 de infectări în 24 de ore (6118), pentru ca vârful să fie atins în 25 martie - cu 6651 de cazuri - şi finalul lunii să ne găsească aproape de pragul din 16 martie - 6115 cazuri în 31 martie. Această situaţie a dus la creşterea numărului de pacienţi în secţiile ATI, care, în ultima zi a lunii martie, nu mai aveau niciun pat disponibil pentru bolnavii de Covid-19, şi la adoptarea de noi restricţii de circulaţie de către Guvern, în ciuda celor aproape 2 milioane de cetăţeni care deja au fost vaccinaţi cu minim o doză în primele trei luni ale anului curent.

În primele două zile ale lunii martie, plenul Parlamentului a dezbătut, pe repede-nainte, legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În urma dezbaterilor, Parlamentul a adoptat proiectul legii bugetului de stat pentru acest an, la limită, cu 234 voturi "pentru" şi 170 voturi "împotrivă", adică exact numărul de voturi necesare pentru adoptarea respectivului act normativ. Conform actului normativ adoptat de Parlament, bugetul de stat are venituri în sumă de 173,7 miliarde lei, cheltuieli în sumă de 326,4 miliarde lei şi este bazat pe un deficit de 87,34 miliarde lei. La nivel consolidat, deficitul este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut (pe cash) în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,9 miliarde lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, adică 444,9 miliarde de lei. Bugetul de stat este configurat pe un cadru economic cu o creştere de 4,31% prevăzută pentru anul 2021. Bugetul de stat alocă aproape 62 miliarde lei pentru investiţii şi 90,08 miliarde lei pentru plata pensiilor.

O decizie importantă luată de Guvern luna martie a fost aprobarea ordonanţei de urgenţă prin care companiile chineze controlate de autorităţile de la Beijing au fost excluse din licitaţiile privind lucrările de infrastructură publică. Actul normativ a fost citit în primă lectură în 17 martie, când ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a precizat: "Ordonanţa de urgenţă modifică legislaţia de achiziţii publice şi clarifică aspecte privind domiciliul operatorilor economici care pot participa la procedurile de achiziţie publică din România. (...) Prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, se clarifică faptul că participarea la licitaţii în România se poate face doar de către firme care provin din ţări cu legislaţii şi dintr-un cadrul legislativ şi normativ similar cu cel al Uniunii Europene, şi aici ne referim la norme de mediu, la norme privind drepturile omului, privind drepturile salariaţilor şi aşa mai departe".

Proiectul de lege privind tehnologia 5G a primit girul Guvernului, în aprilie

A doua lună de primăvară a fost caracterizată de o presiune crescută pe scena politică, amplificată de revocarea din funcţia de ministru al Sănătăţii a controversatului Vlad Voiculescu de către premierul Florin Cîţu.

În domeniul sănătăţii publice, în a doua jumătate a lunii aprilie nu s-a înregistrat nicio creştere a numărului persoanelor infectate cu Sars-Cov 2, statisticile oficiale consemnând, pe fondul intensificării campaniei naţionale de vaccinare, o scădere permanentă, ceea ce a dus, la finalul lunii, intrarea în scenariul verde al pandemiei a peste 90% din localităţile din ţară.

În noaptea de 9 spre 10 aprilie a avut loc un eveniment care a tulburat societatea românească şi care a aprins flacăra scandalului în cadrul coaliţiei de guvernare. 70 de pacienţi de la spitalul Foişor, unii abia operaţi, au fost trimişi acasă sau transferaţi la alte unităţi medicale în noaptea respectivă, deoarece spitalul a devenit unitate Covid, din cauza lipsei acute de locuri la Terapie Intensivă în Capitală. În 13 aprilie, secretarul de stat Andreea Moldovan a pecetluit soarta ministrului Vlad Voiculescu, după ce a publicat în Monitorul Oficial Ordinul de ministru nr. 506 din 9 aprilie 2021 prin care au fost modificate criteriile de carantinare a localităţilor, fără aprobarea premierului Florin Cîţu şi fără aprobarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Astfel, înaintea şedinţei de guvern din 14 aprilie, prim-ministrul Florin Cîţu a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis revocarea din funcţie a ministrului Vlad Voiculescu şi a secretarului de stat Andreea Moldovan.

Gestul premierului a iscat un adevărat scandal în interiorul coaliţiei de guvernare, partenerii de la USR PLUS ameninţând chiar cu retragerea din Guvern dacă Florin Cîţu nu va fi demis din fruntea Executivului.

În şedinţa de guvern din 15 aprilie, membrii Cabinetului Cîţu au aprobat proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, act pe care l-au trimis Parlamentului spre dezbatere şi adoptare. Prin condiţiile introduse în proiectul de act normativ, Guvernul pune în practică condiţiile prevăzute în Memorandumul semnat cu SUA şi interzice participarea la dezvoltarea reţelelor 5G a unor companii controlate de către statul chinez.

Tot în aprilie, UiPath, primul start-up fondat în ţara noastră care a dobândit statutul de unicorn, adică a fost evaluat la peste un miliard de dolari, a devenit şi prima companie din ţara noastră care s-a listat la bursa din New York. După ce a debutat, pe 21 aprilie, la New York Stock Exchange (NYSE), UiPath (PATH) a început a doua zi de tranzacţionare la Wall Street la preţul de 73,2 dolari/acţiune, ceea ce a dus evaluarea liderului global în domeniul automatizării robotizate a proceselor (RPA) la circa 40 miliarde de dolari. La acel preţ, valoarea pachetului de acţiuni PATH deţinut de Daniel Dines, fondatorul şi directorul companiei, se ridica la circa opt miliarde de dolari.

În 27 aprilie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a decis respingerea definitivă a proiectului legislativ iniţiat în anul 2019 de PSD privind repatrierea rezervei de aur pe care ţara noastră o are depozitată la Banca Angliei. Banca Naţională a României anunţa, la jumătatea lunii aprilie, că rezerva de aur este de 103,7 tone, cu peste 50% mai mult decât în anul 1989. Din totalul rezervei de aur, 60% este depozitată la Banca Angliei.

FMI a anunţat, în mai, că România are cea mai rapidă revenire din UE

Fondul Monetar Internaţional a estimat, în 28 mai, o redresare economică puternică în România pentru anul 2021, cu un avans al PIB-ului real de 7%, cu 3 puncte procentuale peste estimarea iniţială, şi un deficit bugetar de 6,8% (faţă de 7,2% estimare iniţială). Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE, fenomen care a început din trimestrul al patrulea al anului 2020, evdenţia, în mai, specialiştii de la FMI.

Accelerarea campaniei de vaccinare şi reducerea zilnică a gradului de infectare cu Sars-Cov 2 au determinat, după un an de stare de alertă, decizia autorităţilor de a relaxa restricţiile în aproape toate domeniile de activitate, indiferent că vorbim despre HoReCa, evenimente culturale, sportive sau organizarea de evenimente private.

Oficialii Comisiei Europene au trimis, în 11 mai, Reprezentanţei ţării noastre la Bruxelles, o scrisoare cu mai multe observaţii privind planul pe care Guvernul îl propune în privinţa CFR Marfă. Conform acestui document, autorităţile de la Bucureşti şi-au asumat desfiinţarea companiei, care înregistrează datorii uriaşe, iar o parte din activele şi activitatea ei să fie preluate de societatea Rofersped, care este în acest moment casa de expediţii a CFR Marfă.

În 17 mai, DNA a decis trimiterea în judecată a fostului lider PSD, Liviu Dragnea.

În şedinţa din 27 mai, Guvernul a aprobat noile măsuri de relaxare ce au intrat în vigoare la 1 iunie.

În 31 mai, Guvernul a trimis varianta finală a PNRR către Comisia Europeană, plan care urma să fie prezentat pe plan intern în 2 iunie.

Ministerul Economiei a lansat schema de ajutor pentru HoReCa, la finalul lui iunie

Evoluţia pandemiei de Covid-19 a consemnat o continuă scădere, fapt reflectat şi în 30 iunie, când au fost înregistrate la nivelul întregii ţări, pentru 24 de ore, doar 52 de noi cazuri de infectare cu Sars-Cov 2. Conform autorităţilor, un rol important în reducerea pandemiei l-a avut şi campania de vaccinare, care, după ce a atins un vârf în primăvară, odată cu prima lună de vară, a consemnat o scădere a numărului zilnic de persoane vaccinate. Cu toate acestea, în 30 iunie 2021, statistica ne arată că, la nivelul întregii ţări, erau 4.725.000 de persoane vaccinate (din care 4.530.387 de persoane cu schema completă de vaccinare).

Deşi veştile bune despre pandemie ar fi trebuit să se reflecte şi pe plan politic, scena internă a fost plină de convulsii care au debutat încă din primele zile ale lunii trecute, când Guvernul a prezentat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care îl trimisese în 31 mai Comisiei Europene, au continuat la jumătatea lunii cu revocarea Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului - revocare ce a fost infirmată în 29 iunie, în unanimitate, de Curtea Constituţională a României - şi s-au încheiat, în aceeaşi zi cu decizia CCR, odată cu respingerea moţiunii de cenzură înaintată de parlamentarii PSD împotriva Cabinetului Cîţu.

La începutul lunii iunie, Banca Transilvania a semnat preluarea Idea::Bank. În cadrul tranzacţiei, BT a dobândit şi participaţii în capitalul social al societăţilor din Grupul Idea::Bank din România, respectiv Idea Leasing IFN SA şi Idea Broker de Asigurare SRL. Preţul tranzacţiei este de aproximativ 43 milioane de euro.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, în data de 9 iunie, că deficitul balanţei comerciale s-a adâncit la 7,06 miliarde euro, în primele patru luni ale anului în curs, fiind mai mare cu 957,5 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Legea dării în plată este constituţională, cu o singură excepţie, a hotărât, în 9 iunie, Curtea Constituţională a României (CCR), după două amânări ale acestei decizii.

La finalul semestrului întâi, Ministerul Economiei a lansat schema de ajutor pentru HoReCa, înscrierile putând fi făcute până la data de 12 iulie, ora 20:00. Schema vizează acordarea unor ajutoare financiare "în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfăşurarea activităţilor aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 3 alin (2), în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 800.000 de euro la nivel de întreprindere". Bugetul Schemei este estimat la 500 milioane euro, echivalent în lei. Schema se derulează până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând să fie realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditelor bugetare. Prin implementarea măsurii se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 74.000 de beneficiari.

În 30 iunie, autorităţile au anunţat că, începând cu această lună, indemnizaţiile de şomaj tehnic nu se mai decontează de la bugetul de stat, iar angajatorii care doresc să aplice măsura şomajului tehnic trebuie să suporte din bugete proprii aplicarea acesteia.

În şedinţa din 9 iunie, Guvernul a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile pe teritoriul României, începând cu data de 12 iunie 2021, hotărârea de guvern incluzând şi noile relaxări introduse prin prisma evoluţiei descendente a pandemiei în ţara noastră.

Opinia Cititorului ( 19 )

  1. locomotiva Europei, in cresterea numarului de bugetari si pensionari, a beizadelelor bugetarilor care nu fac nimic si traiesc din salariile parintilor, a politicienilor ultracorupti, a retragerilor investitorilor straini din tara......tara asistatilor sociali....locomotiva Europei.

    1. Pai, da... aceasta este noua directie a Europii *sic!)i, iar noi, locomotiva.

      Pro-fund!!

      Președintele Klaus Iohannis va găzdui, marți, la Palatul Cotroceni, evenimentul de lansare oficială a dezbaterii naționale privind viitorul Europei, care are ca scop dezbaterea obiectivelor şi așteptărilor legate de Conferința privind viitorul Europei, precum şi lansarea unor direcții de reflecție. 

    Foarte frumos! Harta lui Make este teribil de exacta, chiar si muntii sunt la locul lor! De acum asa o sa-mi vad Romania, ca pe un pui de tigru cu botul pe labe.

    1. Din harta, pare ca cei mai inalti munti sunt in Dobrogea....

      Da, unde e laba din spate si se-nnvarte coada. Iar in Bihor este un ochi. Cata manipulare nerusinata! Geografule!

      Ma intreb de ce te-au invatat sa scrii si sa citesti.

      Mishto harta! nu va mai [...] pe voi.

      ca sa ma descurc in viata si sa ajung milionar forte (lucru care se va intampla peste 4-5 ani)

    Tigrul asta ruleaza pe un deficit periculos, cu o crestere ca in poveste a datoriei guvernamentale raportate la PIB.

    Am mai vazut povestea asta ... stim cum se termina.  

    Va fi de data asta altfel? NU.  

    p.s. Singura sansa a unei finalitati pozitive ar fi un super-influx de capital si noi business-uri performante deschise + cresteri de minim 20-25% a veniturilor in cazul populatiei si 30-50% crestere a veniturilor brute in cazul companiilor. Adica factori de crestere accelerata a PIB pentru compensarea dinamicii datoriei guvernamentale (raportate la PIB). Ar fi frumos? Desigur ca ar fi! Dar pe mine viata m-a invatat sa nu cred in Zana Maseluta, in premierul Tariceanu care anunta Romania tigrul Europei in 2007-2008 si nici in actualul premier (care mie imi e simpatic) dar parcurge in prezent aceeasi cale ca si Tariceanu in 2007-2008. Nu e o comparatie intre persoane, ci e vorba de situatii.  

    Diferenta intre o lepra corupta tradatoare de tara in favoarea Ungariei (ca Tariceanu) si Citu e de material... Citu e un economist de rasa. Tariceanu era un gunoi.  

    Urmaresc cu atentie si interes cum va conduce situatia Citu.  

    Puncte de atentie (dpdv economic) in viitorul proxim:  

    a. declansarea a inca unui puseu de criza in zona euro/UE la final de iulie si inceput de august (ma refer la acumularea de factori declansatori si declansarea lor) cu un punct de vizibilitate sau climax in a doua jumatate a lunii septembrie 2021.  

    SI / SAU  

    b. o super-criza a datoriilor guvernamentale (vizand intreaga lume, nu doar UE) care va incepe in a doua jumatate a lunii martie 2022.  

    Daca suntem prinsi cu deficite inalte neajustate (aviz iubitorilor de stabilitate monetara de la BNR!) pe canal monetar si/sau fiscal .... deci popular zis: daca suntem prinsi cu chilotii in vine cand vine elefantul erect al crizei .... o sa cam fericeasca pe toate partile ca sa zic asa! ... Adica ajustare dura si concomitenta la nivelul deficitelor gemene ... adica te prinde elefantul erect al crizei si te fericeste .... fara vaselina!  

    Ma intelegeti ?  

    Ma refer la impact concomitent pe depreciere moneda, urcare vijelioasa a dobanzilor, blocare a finantarilor, cadere a veniturilor, etc... you know the drill !  

    Cunoscatorii intr-ale economiei sa se considere avizati ! Vine elefantul erect al crizei!  

    1. Ce lipseste din acest peisaj este politica salariala. in 2020, veniturile au fost crescute ca urmare a promisiunilor si legilor date de vechiul Parlament dominat de PSD. Cand cresti pensii si salarii cu 2 cifre, cum sa nu te astepti la crestere economica?

      Sigur ca dezastrul vine imediat, pentru ca Citu nu a facut nicio reforma care sa echilibreze bugetul, el doar a beneficiat de tiparnita BNR-ul, intr-o ticalosie fara precedent care a dat lovitura decisiva leului.

      In 2020, in sondajul UE privind trecerea la euro, doar 63% dintre romani vroiau sa desfiinteze leul. Ieri au fost publicate rezultatele pe 2021. Dezastrul este confirmat. Romanii s-au saturat de inflatia pe care Citu si INS nu o vad, nu o indica in parametri. Peste 75% dintre romani vor sa distruga leul, sa uite de el, sa treaca la moneda euro. Intr-un singur an, complicitatea ticaloasa a lui Isarescu si inflatia galopanta din piata au pus cruce leului. Aproape niciun roman nu mai are incredere in moneda nationala. Acesta este rezultatul securistului Manole Isarescu care a fost uns Guvernator de o complicitate securistica dintre Dancila si alti ticalosi ai PSD. 

      Deci daca leul a fost distrus inca mai e timp destul sa fie schimbat de populatie in EUR.

      Aceeasi placa, doar ticalosii psd l-au pus pe manole. Problema adevarata este ca manole este sef de 30 de ani deci a fost uns de toti ticalosii care au condus pana acum, in ordine: iliescu, constantinescu, basescu, joianus. Sica zice la fel, toti ministrii la transporturi au fost pesedisti si nu au facut nimic. A fost si el ministru dar stie ca idiotii nu tin minte si o inghit pe asta cu pesede.

    de ce scrieti "partasa" in ghilimele? nu e o figura de stil care inlocuieste o expresie uzuala, chiar asa se zice.

    Tigru acesta e jigarit saracu.Nu vedeti cum tine Citu doliu?Nu se mai barbereste.Daca era tigru nu ajungeam la un deficit din PIB de 50%.Asa nu mai mintiti si voi.Ajung mincinosii de seviciu,respectiv politicienii(presedentie,polit icien,guvern etc).

    1. Katzu e economistul de râs și nu de rasă care a contribuit la atacul speculativ împotriva leului, fiind pregătit peste Atlantic pe banii noștri-bugetul sie e tot al nostru, chiar și în cazul în care suntem colonie, fiind apoi racolat și trimis ca să facă praf ce mai poate fi făcut: deci e ofițer de informații cu dublă acoperire.

      Manole a simulat de-a lungul timpului că apără leul dar ce se poate face cu deficitele gemene? 

      Manole are tot dublă acoperire, doar că cea externă vine dintr-o altă direcție: o țară mică care controlează în mare parte o superputere, al cărei om de casă e Katzu. 

      În fine, finalul va fi mai apropiat de criza din 2007-2009: un crah al majorității categoriilor de active. Cei mai vechi din gașca lui Katzu știu deja că în anul 2023 se vor prăbuși imobiliarele-astea îi interesează pe ei și atâta am aflat (bursa e în opinia lor o invenție semitică-de olandezi n-au auzit băieții).

      În principiu, prăbușirea pieței imobiliare se produce după colapsul celorlalte categorii de active, iar tigrul se va preface în pisicuța care va toarce pe lângă picioarele superputerii, a micii puteri și a celei centrale care vine tare din urmă!!! Vae victis !!!! 

      buna Campanella!

      sa nu zicem hop! ... pana nu am sarit parleazul!  

      eu le-am zis baieteilor coooooonducatori datele centrale - ce si cand vine , unde loveste, care e masivul punct slab al Romaniei (rulam pe datorie)  

      am dat datele calendaristice si tintele ca la prosti pe tava.  

      TOATA LUMEA SA SE CONSIDERE AVIZATA!  

      Inclusiv.... detinatorii de lei in depozite :) !  

      p.s. O pasarica dulcica mi-a soptit in ureche candid ca boss-ii de la BNR vor pastra status quo-ul (dobanzi, valoare leu) cat de mult vor putea dar cand va exista o erodare puternica a rezervei... o sa le lase pe toate deodata din brate. Aviz amatorilor.... mare atentia cu atributul de stabilitate in piete asigurat de BNR. Nu e la infinit. Nici nu e pana maine.... dar nu e la infinit... luni de zile, nu ani ! Undeva pe la anul vom dansa Lambada cu versiunea Lambda (covid) ...asta dupa ce ne va fi ciufulit Delta in toamna/iarna asta... si asta isi va lasa amprenta pe economie.  

      Deci... sfat la guvernanti : ajustati in puii mei deficitele alea mai ales pe canal fiscal (cat mai e timp - pana in martie 2022) ca sa nu bubuie o ajustare de neam prost pe canal monetar la anul....  

      Vrajeala cu deficite pe canal fiscal - mai simplu si mai bine:

      - impozit 10% pe cifra de afaceri a firmelor infractoare care fac optimizare fiscala 

      - reducerea bugetului de cumparat fiare vechi (arme) numit si buget de aparare 

      - sistarea ajutoarelor de stat pentru firmele straine 

      - impozitarea clanurilor de infractori, manelisti si alte specii

      - eliminarea usristilor si altor dusmani din guvern si toate functiile de conducere 

      prima masura: e anti-economica si va conduce la dezinvestire

       

      a doua masura: asa ceva nu se face dupa ce Rusia a inceput sa se harjoneasca din nou prin Istorie (si Geografie, chiar!). Sustin achizitiile de arme cat mai performante si mai noi! Sustin cercetarea locala in domeniul armelor! Romania trebuie sa aiba o armata efectiv feroce si extrem de bine dotata. Cine sustine altceva nu stie ce zice sau nu evalueaza bine riscurile actuale. Nu mi-as dori o noua vizita prieteneasca a rusilor... una din aia eliberatoare! ....  

       

      a treia masura: da si nu. In principiu da, dar trebuie vazut de la caz la caz. Eu as merge pe o directionare a 80-90 % din "ajutoarele de stat" (cum le zici tu) catre companii cu capital local si restul catre companii cu capital strain care investesc si creeaza locuri de munca peste un prag de "x" ron salariu brut per cap de angajat. Asa as stabili criteriile.  

       

      a patra masura: Cu siguranta te-as sustine. 2 lucruri totusi: ce ai cu manelistii? Uite, mie nu-mi plac manelele, imi vine rau fizic cand le aud. Dar oamenii in sine , manelistii, sunt creatori (in felul lor) sunt artisti. Ei creeaza. Aduc ceva. Fac ceva. Ce sa ai cu ei? Fii mai ponderat! Si in cazul infractorilor... aici trebuie o mare revolutie pentru ca in prezent clasa politica e foarte foarte foarte apropiata de clanurile mafiote. Deci nu o sa vezi clasa politica actuala (indiferent de partid) luand masuri si luptand contra clanurilor mafiote. Nu o sa vezi. Urmaresc presa de peste 20 de ani si am vazut cum cele doua tabere (infractori mafioti si politicieni) s-au apropiat, s-au tatonat si au inceput sa lucreze cu spor impreuna. Doar o revolutie sangeroasa mai poate elimina ambele tabere. Si vom avea parte de asa ceva... in curand!  

      a cincea masura: de acord. De cand au aparut USR-PLUS la conducere au luat numai masuri cretine si anti-Romania, zici ca o fac special. M-am plimbat pe la Romana (sectorul1-Bucuresti) de curand... imi dadeau lacrimile, ma crezi? Cand vedeam gunoaiele erupand din cosurile neridicate si mizeria de nedescris! Bai si strainii mai ales prin centru umbla! Doar datorita jivinei aleia anti-Romania (carpa Clotilde) s-a intamplat asta. Si ce frumos si curat era centrul Bucurestiului! Acum... vin strainii si le vine greata de carpa aia neo-marxista si gunoiul USR-PLUS care a cuprins inima Bucurestiului.  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro