Pilonul II încheie octombrie cu un câştig mediu de 402 lei pe participant

Randamentele titlurilor de stat în lei au scăzut şi în ultima zi a lunii, iar fondurile de pensii au încheiat octombrie cu un câştig de circa 3,44 miliarde de lei la aceste titluri. Dealerii au cerut de aproape trei ori suma oferită din obligaţiunile pe 2033.

Fondurile Pilonului II au încheiat luna octombrie cu un câştig de circa 3,44 miliarde de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie 402 lei pe participant, estimează BURSA pe baza fixingului Băncii Naţionale a României (BNR) din 30 septembrie, ultima zi lucrătoare a lunii trecute, şi din vineri, 30 octombrie. Vineri, fondurile au câştigat circa 147 de milioane de lei, în medie 17,25 lei pe participant, pentru că randamentele titlurilor de stat româneşti au scăzut la toate cele cinci scadenţe ale fixingului, după calculul BURSA. Fiecare participant are altă sumă în cont, deci şi alt câştig. Cifrele arată schimbarea de preţ a titlurilor din portofoliile fondurilor, nu bani încasaţi de participanţi şi nici randamentul total al fondurilor. Preţul unui titlu de stat creşte când scade randamentul cerut de cumpărători, iar BURSA a explicat mecanismul în articolul ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”.

Activele Pilonului II erau de 243,45 miliarde de lei la 31 august 2026, din care 155,33 miliarde de lei în titluri de stat, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF). Câştigul din octombrie reprezintă circa 1,4% din activele fondurilor şi circa 2,2% din valoarea titlurilor de stat deţinute de ele, după calculul BURSA.

Fixingul BNR de la ora 12:00 arată, pe latura de cumpărare (BID), scăderi de la joi la vineri: de la 6,44% la 6,36% la şase luni, de la 6,52% la 6,45% la 12 luni, de la 6,70% la 6,69% la trei ani, de la 6,88% la 6,85% la cinci ani şi de la 7,18% la 7,16% la zece ani. Scăderile de 0,01 puncte la trei ani şi de 0,02 puncte la zece ani intră în variaţia obişnuită de la o zi la alta.

NN câştigă aproape 50 de milioane de lei într-o zi

Din câştigul de vineri, NN are circa 49,5 milioane de lei, AZT Viitorul Tău circa 29,3 milioane (estimare), Metropolitan Life circa 24,2 milioane, Vital circa 13,4 milioane, Aripi circa 12,8 milioane, BCR circa 10,6 milioane, iar Pensia Noastră circa 7,5 milioane de lei, arată calculul BURSA.

Randamentul pe trei ani coboară cu 0,70 puncte într-o lună

De la 30 septembrie până vineri, cotaţia de cumpărare a fixingului BNR a coborât cu 0,42 puncte la şase luni, de la 6,78% la 6,36%, cu 0,44 puncte la 12 luni, de la 6,89% la 6,45%, cu 0,70 puncte la trei ani, de la 7,39% la 6,69%, cu 0,64 puncte la cinci ani, de la 7,49% la 6,85%, şi cu 0,49 puncte la zece ani, de la 7,65% la 7,16%.

Din câştigul aproximativ al lunii, NN are circa 1,19 miliarde de lei, AZT Viitorul Tău circa 685 de milioane (estimare), Metropolitan Life circa 541 de milioane, Aripi circa 308 milioane, Vital circa 299 de milioane, BCR circa 244 de milioane, iar Pensia Noastră circa 171 de milioane de lei, arată estimarea BURSA. BURSA a făcut calculul pe listele de titluri din 30 iunie 2026 (NN, BCR, Aripi, Pensia Noastră) şi din 31 mai 2026 (Metropolitan Life, Vital), cu o estimare pentru AZT Viitorul Tău, şi a comparat direct fixingul din 30 septembrie cu cel din 30 octombrie; calculul nu cuprinde cuponul încasat, cumpărările şi vânzările făcute de fonduri după datele listelor, titlurile în euro şi în dolari şi acţiunile.

Cerere aproape triplă pentru obligaţiunile pe 2033

Ministerul Finanţelor (MF) a vândut vineri, în sesiunile suplimentare de oferte necompetitive, 113,9 milioane de lei din obligaţiunile cu scadenţa 27 iulie 2033 (ROPG9LZUB0O2), la cereri de 323,9 milioane de lei ale dealerilor primari, şi 107,3 milioane de lei din obligaţiunile cu scadenţa 27 iulie 2031 (ROOFOYB15203), la cereri de 130 de milioane de lei, potrivit comunicatelor oficiale ale BNR şi ale MF. Cererea pentru obligaţiunile pe 2033 a fost de 2,8 ori mai mare decât suma oferită, iar cererea pentru obligaţiunile pe 2031, de 1,2 ori, după calculul BURSA pe comunicate. BNR a transmis comunicatele vineri, după fixingul de la ora 12:00.

Dealerii au plătit în sesiunile de vineri preţul mediu al licitaţiilor de joi: 102,8470% din valoarea nominală pentru obligaţiunile pe 2033 şi 103,4611% pentru obligaţiunile pe 2031, preţuri cărora le corespund randamente de 6,95% şi, respectiv, 6,76%, arată comunicatele BNR şi MF. Cu sesiunile suplimentare, MF a vândut din cele două serii 1,695 miliarde de lei valoare nominală şi a încasat 1,783 miliarde de lei, inclusiv dobânda acumulată, potrivit comunicatelor oficiale ale BNR şi MF. BURSA a relatat joi rezultatul licitaţiilor.

Randamentul de 6,95% al obligaţiunilor pe 2033 este cu 0,01 puncte mai mic decât cotaţia de cumpărare de vineri, de 6,96%, interpolată de BURSA între scadenţele de cinci şi zece ani ale fixingului BNR. Randamentul de 6,76% al obligaţiunilor pe 2031 stă cu 0,07 puncte sub cotaţia de cumpărare de 6,83%, interpolată între scadenţele de trei şi cinci ani.

Fondurile NN, Vital, Pensia Noastră, BCR şi Aripi deţineau 2,74 miliarde de lei în obligaţiunile pe 2031, iar cele şase fonduri care publică lista titlurilor deţineau 3,81 miliarde de lei în obligaţiunile pe 2033, potrivit ultimelor liste publicate de fonduri. Vineri, fondurile au câştigat la aceste două serii circa 8 milioane de lei, după calculul BURSA.

Ce ar putea explica scăderea randamentelor pe termen scurt

Scăderea din fixingul BNR s-a concentrat din nou la scadenţele scurte: 0,08 puncte la şase luni şi 0,07 puncte la 12 luni, după 0,07 şi 0,05 puncte joi.

Joi după-amiază, după fixingul BNR, Banca Centrală Europeană (BCE) a lăsat neschimbate cele trei dobânzi reprezentative, cu dobânda la facilitatea de depozit la 2,50%, potrivit comunicatului BCE. Reuters anticipa menţinerea dobânzilor, a relatat BURSA joi dimineaţă. În comunicat, BCE semnalează riscuri de creştere a inflaţiei din cauza scumpirii energiei. În interpretarea BURSA, nici decizia anticipată, nici acest mesaj nu explică scăderea randamentelor româneşti.

Tot joi, MF a publicat proiectul primei rectificări bugetare din 2026, care păstrează ţinta de deficit la 6,2% din produsul intern brut (PIB) şi creşte deficitul în termeni nominali cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei, a scris BURSA. Potrivit presei, ministerele ceruseră circa 60 de miliarde de lei în plus. În interpretarea BURSA, proiectul rectificării poate explica o parte din scăderea randamentelor numai dacă investitorii se aşteptau la un deficit mai mare; nicio sursă numită nu confirmă această legătură.

Ce urmează

Guvernul a aprobat rectificarea vineri, după fixingul BNR, presa a publicat. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat după şedinţă că Guvernul pregăteşte a doua rectificare bugetară până la 30 noiembrie, potrivit presei. Fixingul de luni, 2 noiembrie, este primul de după decizia Guvernului. Tot luni este data redeschiderii celor două serii de obligaţiuni, potrivit comunicatelor BNR şi MF. Alegerile intermediare din Statele Unite au loc marţi, 3 noiembrie, după Reuters, citat de BURSA.

Citeşte Cerere triplă pentru obligaţiunile din 2033; Pilonul II mai câştigă 9 lei, în medie, pe participant