Boston Consuting Group: Cum performează companiile din Europa Centrală şi de Est în competiţia globală

Dintre cele 100 de companii aflate în topul clasamentului global Value Creators, 68 sunt din Asia (inclusiv 29 din India), 28 sunt din Statele Unite şi doar trei din Europa, potrivit unui comunicat emis redacţiei. În 19 dintre cele 35 de industrii monitorizate de BCG, nu se regăseşte nicio companie europeană în top 10 la nivel sectorial, iar în alte opt industrii doar câte o companie europeană se află în acest top. Cele mai puternice poziţii ale Europei sunt în industria farmaceutică (unde patru companii se află în top 10), urmată de sectorul bancar, media şi publishing, precum şi moda şi brandurile de lux - fiecare cu câte trei companii în top.

Cercetările BCG arată clar că succesul companiilor care au ajuns în topul clasamentului Value Creators se bazează pe patru (plus unu) factori. Primul este o strategie clară, planificarea pe termen lung şi poziţionarea pe segmente cu valoare adăugată mai mare. Al doilea factor este excelenţa operaţională, urmat de atragerea şi retenţia talentelor, iar al patrulea este inovaţia. Aceste capacităţi de creare de valoare sunt universale - o strategie clară, expertiză profundă şi o echipă angajată şi agilă pot avea succes oriunde în lume. La acestea se adaugă factorul „plus unu”: sincronizarea bună şi norocul.

Un avantaj competitiv real îl pot obţine acele companii care reuşesc să treacă dincolo de pieţele locale şi să creeze valoare în mod sustenabil în mai multe ţări. Aceasta este o provocare majoră care depăşeşte resursele individuale ale unei companii: pentru succes, este esenţială dezvoltarea conştientă a resurselor de competitivitate ale regiunii şi asigurarea unui cadru de reglementare şi piaţă favorabil şi de încredere.

Potrivit sursei, din păcate, niciuna dintre companiile din Europa Centrală şi de Est nu a reuşit să ajungă în fruntea listei BCG Value Creators, deşi regiunea are numeroşi performeri remarcabili. Despre condiţiile şi reţetele succesului pe pieţele internaţionale scrie Laszlo Juhasz,

partener senior responsabil pentru Europa de Est în cadrul BCG.

Ţările din Europa Centrală şi de Est (Cehia, Croaţia, Slovacia, Slovenia, Polonia, România şi Ungaria) au trecut printr-un proces istoric de convergenţă. În 1990, PIB-ul per capita din regiune reprezenta doar 27% din media UE; în prezent a ajuns la 45%,

potrivit analizelor BCG şi ale Băncii Mondiale. Între 2000 şi 2024, ţările regiunii au înregistrat o creştere medie anuală a PIB-ului de 3,1% (în termeni reali şi la cursul euro din 2015), de 2,5 ori mai rapidă decât cea a zonei euro. În medie, 55 miliarde de euro de

capital străin au intrat anual în regiune, dintre care 17 miliarde proveneau din UE. Excedentul comercial anual al regiunii s-a ridicat la 26 miliarde de euro, iar volumul total al exporturilor a atins 730 miliarde de euro.

Între 2005 şi 2025, costul muncii pe oră a crescut cu 330% în regiune, însă productivitatea a crescut doar cu 51%, iar rezerva de forţă de muncă (calculată pe baza populaţiei apte de muncă şi a ratei şomajului) a scăzut cu 70%.

"Creşterea salariilor şi a ocupării forţei de muncă este binevenită - totuşi, modelul de convergenţă bazat pe forţă de muncă ieftină şi abundentă s-a epuizat. Principalul motiv este scăderea rezervelor de forţă de muncă şi îngustarea decalajului dintre productivitate şi creşterea costului muncii”, a spus Laszlo Juhasz.

Conform comunicatului, există mai multe căi spre succesul internaţional. Una este integrarea în lanţuri valorice globale, prin filiale locale specializate (furnizori, unităţi de producţie, centre de servicii), cum sunt cele ale Bosch, Samsung, Audi, Suzuki, Microsoft sau IBM.

A doua cale este reprezentată de campionii locali care se extind internaţional, fie organic, fie prin achiziţii. Exemple: MOL, OTP, Richter, Videoton (Ungaria), Orlen (Polonia), Podravka (Croaţia), Kolektor (Slovenia).

A treia cale este cea a inovatorilor globali: ESET (Slovacia), BioTechUSA, Hell, Graphisoft (Ungaria), Avast (Cehia), CCC (Polonia - cel mai mare retailer de încălţăminte din Estul Europei).

Un exemplu de extindere globală prin achiziţii este Dacia. Brandul a fost achiziţionat în 1999 de Renault. De la 55-70.000 de maşini anual, s-a ajuns la 676.000 vehicule vândute în 2024 în 40 de ţări.

Renault a investit 2,2 miliarde euro în Dacia şi a reuşit să o repoziţioneze ca un brand fiabil cu un raport calitate/preţ foarte bun. Un alt exemplu este grupul ceh EPH, condus de Daniel Kretinsky, care deţine Sparta Praga şi este acţionar principal la West Ham

United. EPH activează în energie, producţie industrială, media, logistică şi servicii poştale, având în 2024 o cifră de afaceri de 23,3 miliarde euro. Deţine, printre altele, compania de curierat GLS şi a achiziţionat recent Royal Mail, poşta britanică fondată de Henric al VIII-lea. Kretinsky mizează pe industrii considerate de alţii depăşite - şi a avut dreptate.

Potrivit sursei, în ciuda succeselor internaţionale obţinute, doar 27% dintre cele mai mari 120 de companii din Europa Centrală şi de Est sunt actori internaţionali cu sediu local - în comparaţie cu 74% în Europa de Vest. În Vest, doar 16% sunt filiale ale multinaţionalelor, în timp ce în Est, proporţia este de 31%. În plus, 41% dintre companiile mari din regiune operează exclusiv pe piaţa internă, faţă de doar 10% în

Vest.

"Este clar că regiunea trebuie să depăşească rolul de centru de producţie sau servicii şi să se orienteze spre activităţi cu valoare adăugată mai mare. Cheia creşterii viitoare constă în companii independente, globale, orientate spre inovaţie”, a adăugat Juhasz.