După rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, eram destul de convins că George Simion va câştiga. Mi se părea că cea mai mare parte a voturilor primite de Victor Ponta se vor duce către Simion, la care s-ar adăuga jumătate din voturile lui Crin Antonescu şi nu vedeam cum ar putea Nicuşor Dan să compenseze cu milioane de voturi. Începusem sau încercam să mă obişnuiesc cu ideea că Simion va fi preşedintele României şi mă străduiam să-mi închipui cum va arăta lumea după instalarea sa la Palatul Cotroceni.
În jurul meu se vorbea frecvent despre izolare. "Vor închide graniţele", era o temere presantă, pe care am auzit-o de mai multe ori. "Bine, dar suntem în Uniunea Europeană", îmi spuneam, considerând că acest lucru nu se poate întâmpla într-o ţară membră. Or, pentru ieşirea din Uniune este nevoie de un referendum naţional; îmi aminteam că văzusem recent un sondaj potrivit căruia peste 90% dintre români, indiferent de opţiunea politică, susţin continuarea traseului european.
Apariţia lui George Simion săptămâna trecută la un post de televiziune francez a fost edificatoare. Simion a început să spună, într-o combinaţie de franceză şi română, că preşedintele Emmanuel Macron are tendinţe dictatoriale, că francezii ar trebui să nu mai schimbe sexul copiilor, că Franţa ca naţiune creştină şi europeană nu va mai exista şi alte câteva astfel de idei care i-au ofensat şi amuzat pe moderatorii francezi.
A fost cea mai jenantă apariţie a unui politician român la un post de televiziune străin pe care am văzut-o vreodată. Brusc am avut două revelaţii.
Prima - că nu este neapărat nevoie de un referdum naţional pentru ca o ţară să iasă din Uniunea Europeană. Sunt suficiente două-trei astfel de reprezentaţii ca să fie aproape eliminată din UE.
A doua - mi se părea imposibil ca cineva să câştige alegerile într-o ţară din lume, mai ales într-una europeană, cu astfel de prestaţii. Părea împotriva legilor firii, ale Universului. Ar fi fost absurd. M-am liniştit, Simion urma sigur să piardă şi dintr-o dată mi-am dorit să vină mai repede duminica, să se încheie odată toată povestea.
Nicuşor Dan va fi preşedintele României pentru următorii cinci ani. N-am abilităţi presciente, aşa că nu ştiu cum va arăta societetea românească în 2030, dar următorii ani se anunţă foarte grei din punct de vedere economic şi geopolitic. Or, faptul că acum milioane de oameni au votat amăgiţi de un trecut denaturat şi iluzionându-se cu un viitor paradisiac, mă îngrijorează. Nemulţumirea lor va creşte. Vor fi şi mai mulţi. Oare nu vor fi majoritatea?
Opinia Cititorului