Statele Unite şi Ucraina au finalizat un proiect de acord de pace în 19 puncte, însă problemele cele mai sensibile - inclusiv cele teritoriale şi arhitectura de securitate NATO-Rusia-SUA - vor fi tranşate de preşedinţii Donald Trump şi Volodimir Zelenski, potrivit declaraţiilor prim-viceministrului ucrainean de externe, Serhii Kislitsia, citate de Financial Times.
Negocierile de la Geneva, la care Kislitsia a participat, au fost descrise drept „intense”, dar „productive”, rezultând într-o versiune revizuită a planului, semnificativ diferită de cea iniţială, care provocase tensiuni la Kiev. Potrivit oficialului, discuţiile au condus la un „corpus solid de convergenţă”, cu mai multe puncte asupra cărora părţile au ajuns la acord, restul fiind lăsate pentru decizie politică la cel mai înalt nivel.
Echipa ucraineană - condusă de Andrii Iermak şi Rustem Umerov - a subliniat că nu are mandat constituţional pentru a decide asupra eventualei cedări de teritorii, o chestiune ce ar necesita referendum. Americanii ar fi fost, de asemenea, deschişi la eliminarea plafonului de 600.000 de militari pentru armata ucraineană şi la reformularea prevederii privind o posibilă amnistie generală, pentru a răspunde preocupărilor victimelor războiului.
Atmosfera negocierilor a fost tensionată în primele ore, delegaţia SUA sosind iritată de scurgerile de informaţii din zilele anterioare. Discuţiile s-au normalizat abia după aproape două ore de clarificări directe între Iermak şi reprezentanţii americani.
Din delegaţia SUA au făcut parte secretarul de stat Marco Rubio, secretarul armatei Dan Driscoll, trimisul special pentru Rusia Steve Witkoff şi Jared Kushner, a cărui prezenţă i-a surprins pe oficialii ucraineni. Kislitsia a lăudat disponibilitatea americanilor de a asculta şi de a integra sugestiile Kievului.
După consultări suplimentare cu aliaţii europeni - Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi instituţiile UE - cele două părţi vor prezenta documentele finale la Washington şi Kiev, înainte ca administraţia Trump să decidă momentul oportun pentru transmiterea proiectului către Moscova. Kremlinul a afirmat luni că nu a primit încă nicio informare privind noua versiune a planului.
Kislitsia a subliniat că Ucraina rămâne dispusă să participe la orice discuţie orientată către o soluţie echitabilă şi a apreciat faptul că reuniunea de la Geneva a demonstrat menţinerea unui „parteneriat viabil” cu Washingtonul, în ciuda tensiunilor publice din ultimele zile. În acelaşi timp, oficialul s-a arătat prudent: „Nu ar trebui să ne lăsăm conduşi de entuziasm, ci de responsabilitate şi de complexitatea problemelor.”














































1. fără titlu
(mesaj trimis de esop în data de 24.11.2025, 20:08)
Zelenski profita politic la maxim de aparitia acestor planuri atit de copilaresti ca si de vorbele in vint ale lui Trump .Nimeni nu poate fi atit de naiv incit sa nu inteleaga .Razboiul din Ucraina s-a transformat intr-un razboi in care tehnologia este testata , in care armamentul viitorului este deja cunoscut ca si eficacitate , in care se definesc strategiile militare ale viitorului si in care se stabilesc sumele de bani necesare reinarmarii Europei cu cele mai eficace tehnologii .Acum vedem cum investitiile trecutului in armament nu isi justifica existenta si cum singura entitate mondioala ce practic se inarmeaza de la zero , dupa ce timp de zeci de ani s-a consolidat doar economic este UE.Degeaba ai rachete sofisticate care costa extrem de scump dar care nu isi justifica folosinta in razboi ele fiind concepute ca eficace doar daca le incarci si decizi sa lovesti nuclear ceea ce acum este imposibil de facut .Degeaba ai portavioane peste portavioane sau flotile de avioane presupuse invizibile .Costurile acestora depasesc cu mult eficienta in razboi .Dronele de mare putere aparute cu costuri reduse de productie , sistemele de tip starlink , dronele navale si sistemele de bruiaj ca si cele de supraveghere si detectie sunt viitorul.