AFP: Bulgaria organizează duminică alegeri prezidenţiale, pe fondul tensiunilor din Marea Neagră

Bulgarii sunt chemaţi la urne duminică pentru alegeri prezidenţiale dominate de preocupările privind securitatea, după o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, care au adus războiul din Ucraina mai aproape de coastele ţării, relatează AFP, citat de Agerpres.

În ultimele săptămâni, patru nave au fost lovite în zona economică exclusivă a Bulgariei. Două dintre acestea s-au scufundat, iar 21 de marinari sunt daţi dispăruţi, deşi guvernul consideră că atacurile servesc intereselor Rusiei, autorităţile subliniază că nu există dovezi care să permită atribuirea oficială a responsabilităţii Moscovei. Premierul Rumen Radev, cunoscut pentru susţinerea dialogului cu Rusia, a convocat-o totuşi pe ambasadoarea rusă la Sofia pe 13 octombrie, conform sursei.

Potrivit unui sondaj Market Links publicat miercuri, favorita scrutinului este preşedinta în exerciţiu Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, creditată cu 47,3% din intenţiile de vot, contracandidatul său, Andrei Ghiurov, în vârstă de 50 de ani şi susţinut de opoziţia prooccidentală, este cotat cu 30,6%, la alegeri participă 27 de candidaţi, iar prezenţa la urne ar putea rămâne sub 40%, potrivit publicaţiei.

Fostă jurnalistă şi membră a Parlamentului European, Iotova i-a succedat lui Radev în ianuarie, după demisia acestuia pentru a participa la campania electorală, dacă va câştiga şi turul al doilea, programat pentru 1 noiembrie, ea ar deveni prima femeie aleasă în funcţia de preşedinte al Bulgariei, ţară cu aproximativ 6,4 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene, conform sursei.

Iotova şi-a lansat campania în faţa Bisericii de Aur din Veliki Preslav, fosta capitală a Primului Imperiu Bulgar, şi a făcut apel la unitate naţională şi la combaterea sărăciei, încetarea războiului din Ucraina a devenit una dintre temele centrale ale campaniei sale, candidata promiţând că va fi o „preşedintă a păcii”, potrivit publicaţiei.

Deşi nu contestă apartenenţa Bulgariei la UE şi NATO, Iotova critică ajutorul militar acordat în continuare Ucrainei şi susţine negocierile între Moscova şi Kiev, conform sursei citate.

„Nu avem nevoie de o Coaliţie a Voluntarilor pentru Ucraina, ci de o Coaliţie pentru Pace în Ucraina”, a declarat ea la un miting, referindu-se la alianţa statelor europene care sprijină Kievul, potrivit publicaţiei menţionate.

Contracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al Băncii Naţionale şi fost prim-ministru interimar, susţine o orientare euro-atlantică fermă şi critică politica externă a lui Rumen Radev, conform sursei.

„Diplomaţia este necesară, dar nu poate înlocui descurajarea sau alianţele”, a afirmat Ghiurov, potrivit publicaţiei citate.

Bulgaria rămâne profund divizată în privinţa relaţiei cu Rusia, de care este legată istoric, politologul Parvan Simeonov, fondatorul institutului de sondaje MYARA, consideră că scrutinul pune faţă în faţă două viziuni asupra ţării: una „conservatoare, populară şi orientată spre Est”, iar cealaltă „occidentală, elitistă şi liberală”, conform sursei.

Rumen Radev, care dispune de o majoritate absolută în Parlament, a oprit în iunie livrările de arme din stocurile armatei bulgare către Ucraina şi a anunţat ulterior retragerea Sofiei din Coaliţia Voluntarilor, în pofida acestei poziţii, industria bulgară de armament continuă să aprovizioneze Ucraina, potrivit publicaţiei.

De asemenea, Iliana Iotova a inaugurat recent o nouă unitate a uzinei Arsenal din Kazanlak, cel mai mare producător de arme din Bulgaria, în pofida mesajelor sale în favoarea păcii, conform sursei citate.

În rândul alegătorilor, importanţa scrutinului este privită diferit. Alexandra Botkova, o vânzătoare de 22 de ani din Sofia, a declarat pentru AFP că „preşedintele nu are nicio putere reală. Parlamentul este cel care o deţine. Preşedintele nu poate schimba nimic”. Plamen Nikolov, un electrician de 65 de ani, a afirmat, la rândul său, că alegerile „nu au nicio importanţă” şi că nu intenţionează să voteze, conform sursei menţionate.

Deşi funcţia prezidenţială are în principal un caracter reprezentativ în sistemul parlamentar bulgar, şeful statului poate respinge legi şi este comandantul suprem al forţelor armate, potrivit publicaţiei.

Vessela Cherneva, director adjunct al Consiliului European pentru Relaţii Externe (ECFR), consideră că scrutinul are o miză importantă, deoarece „preşedintele simbolizează unitatea naţiunii şi direcţia strategică a ţării”, conform sursei.