Analiză Urban Hub: „Teambuildingurile clasice pierd teren în faţa formatelor urbane, mai ieftine”

Companiile din România îşi schimbă modul în care investesc în cultura organizaţională şi în evenimentele dedicate angajaţilor, orientându-se tot mai mult către formate urbane, de nişă, cu bugete mai reduse şi accent pe interacţiune, în locul teambuildingurilor clasice organizate la munte sau la mare, potrivit unei analize realizate de Urban Hub remise redacţiei.

Cererea pentru astfel de evenimente a crescut cu aproximativ 30% în ultimul an, iar companiile preferă tot mai des formate restrânse, cu 40 până la 70 de participanţi, activităţi interactive şi bugete cuprinse între 2.000 şi 10.000 de euro, precizează sursa citată.

Analiza sursă arată că una dintre principalele explicaţii ţine de presiunea tot mai mare asupra bugetelor interne, dar şi de schimbarea preferinţelor angajaţilor, care reacţionează mai bine la experienţe mai puţin spectaculoase, dar mai relevante şi mai bine adaptate contextului profesional.

„Nu mai e confundat zgomotul cu impactul. Companiile au înţeles că oamenii nu mai reacţionează la evenimente grandioase, ci la experienţe curate, cu intenţie şi cu un fir narativ clar”, afirmă Lavinia Pavel, manager şi acţionar Urban Hub, potrivit aceleiaşi surse.

Conform datelor prezentate, avantajul principal al acestor formate este costul. Un teambuilding urban organizat pentru câteva ore în Bucureşti poate fi de până la trei sau chiar patru ori mai ieftin decât un teambuilding clasic desfăşurat pe parcursul a trei zile la munte, în funcţie de dimensiunea echipei şi de serviciile incluse, precizează sursa citată.

Astfel, pentru grupuri de 20-30 de persoane, un eveniment organizat la munte poate costa între 6.000 şi 9.000 de euro, în timp ce o variantă urbană este estimată la 1.800-3.000 de euro, arată analiza sursă. Pentru echipe de 40-60 de persoane, costurile urcă la 10.000-18.000 de euro în varianta clasică, comparativ cu 2.900-4.600 de euro pentru un eveniment în oraş, precizează aceeaşi sursă. În cazul grupurilor de 80-100 de persoane, diferenţa poate ajunge la 20.000-30.000 de euro faţă de 5.000-9.000 de euro, mai notează Urban Hub.

Raportat la numărul de participanţi, analiza estimează că un teambuilding urban poate coborî costul până la aproximativ 50-100 de euro per persoană, comparativ cu 250-300 de euro în cazul formatelor tradiţionale organizate în afara oraşului.

Pentru o echipă de 50 de angajaţi, Urban Hub estimează că un teambuilding urban de o zi în Bucureşti ar presupune un buget total între 2.900 şi 4.600 de euro, care include închirierea spaţiului, catering, workshop sau activitate de echipă, branding minimalist şi logistică.

Companiile aleg aceste formate şi pentru că eliminarea costurilor cu transportul şi cazarea poate reduce bugetul total cu până la 40%, iar evenimentele pot fi organizate în timpul săptămânii, fără a afecta semnificativ activitatea operaţională, precizează sursa citată. În plus, tot mai mulţi angajaţi preferă contexte fără alcool, cu activităţi creative şi un cadru perceput drept mai relaxat şi mai incluziv, potrivit Urban Hub.

Trendul este adoptat mai rapid în sectoare precum retail, auto, IT şi tehnologie, farma, servicii medicale, bănci şi servicii financiare, dar şi în rândul start-up-urilor şi IMM-urilor, unde presiunea pentru eficienţă bugetară este mai mare, arată analiza sursă. În general, companiile care pun accent pe retenţie, cultură organizaţională şi employer branding sunt cele care migrează mai repede către astfel de formate, mai notează Urban Hub.

În ceea ce priveşte calendarul, companiile preferă în special finalul săptămânii, în special zilele de joi şi vineri, însă există deschidere şi pentru marţi sau miercuri, când disponibilitatea este mai mare, iar spaţiile sunt mai puţin aglomerate, conform datelor Urban Hub.

Pe lângă teambuildingurile clasice reinterpretate, analiza indică şi o repoziţionare mai amplă a pieţei de evenimente corporate, care se mută spre formate cu 20-100 de participanţi, mai uşor de personalizat şi orientate spre interacţiune autentică, nu spre producţii spectaculoase sau decoruri extravagante.

„Este o trecere de la evenimente de consum la evenimente de comunitate. În 2026, contează mai puţin cât de mare e scena şi mult mai mult cine este în încăpere şi ce se întâmplă între oameni”, afirmă Lavinia Pavel, potrivit aceleiaşi surse.

Potrivit Urban Hub, formatul de after-work party câştigă teren, la fel ca evenimentele fără alcool şi meniurile adaptate noilor preferinţe de consum, inclusiv opţiuni vegetariene sau dietetice. În paralel, analiza sursă mai arată că apar tot mai frecvent comunităţi construite în jurul brandurilor, cluburi dedicate membrilor sau săptămâni tematice de evenimente pe industrii, precum Tech Week sau Climate Week, considerate mai eficiente din perspectiva costurilor şi a audienţei.