Criza financiară globală accelerează fără petrol

Luna iunie ar putea fi prima din acest an în care penuria de petrol să afecteze major Europa (nu doar din punct de vedere al creşterii preţurilor, ci, în primul rând, din cauza epuizării stocurilor), iar crizele paralele să conducă spre o recesiune globală. Războiul din Golful Persic, criza petrolului şi, implicit, a gazelor naturale, ameniţările şi tarifele administraţiei Trump îndreptate împotriva statelor care nu susţin politica externă a SUA, datoriile şi deficitele uriaşe ale statelor, războiul nesfârşit al Rusiei din Ucraina, sancţiunile europene împotriva Rusiei şi frecventele suspendări ale sancţiunilor americane asupra petrolului rusesc - sunt doar vârfuri ale icebergurilor geopolitice, suveraniste şi anti-globaliste care pot dinamita economia mondială în orice moment.

• Petrolul, fitilul pieţelor financiare

Potrivit unei analize Financial Times, blocarea Hormuz şi şocul scumpirii carburanţilor se vede deja în SUA şi Marea Britanie prin inflaţia care a depăşit majorarea salariilor. Asta înseamnă o scădere a puterii de cumpărare, efecte care ar putea contamina toată Euroa de Vest, spun analiştii. În SUA, inflaţia a ajuns la 3,8% în aprilie, iar intrarea salariului real în teritoriul negativ este inevitabilă în lunile următoare. În plus, piaţa muncii din Marea Britanie dă semne de slăbiciune: şomajul creşte, iar număr de locuri de muncă disponibile scade. În Zona Euro, şocul energetic vine într-un moment în care angajaţii începeau să-şi revină după pierderile provocate de inflaţia ridicată de după 2022, când carburanţii s-au scumpit pe fondul izbucnirii războiului din Ucraina. Deşi în 2025 venitul mediu crescuse până la aproape 5%, creşterea preţurilor a subţiat această majorare până la sub 2%. Scăderea veniturilor poate genera o mişcare de domino: scade consumul, încetineşte economia, companiile fac disponibilizări.

Criza petrolului o alimentează pe cea a gazelor naturale. Astfel, depozitele de gaz sunt la cel mai mic nivel de umplere din ultimii cinci ani (de la începerea războiului din Ucraina), iar asta pune presiune tot pe preţuri, care ar putea exploda în iarna care urmează. În România, plafonarea pentru populaţie şi CET-uri este valabilă până în aprilie 2027, însă industria arde gazele tranzacţionate pe bursele de energie. În ultimele şase luni, gazele naturale s-au scumpit cu 63%, după ce au depăşit 60 de euro/MWh. În România, procesul de înmagazinare a gazelor naturale începe în aprilie şi durează până la finalul lunii octombrie, iar în acest moment depozitele sunt pline doar în proporţie de 30%.

În ultima săptămână, preţul gazelor la bursa olandeză (TTF - referinţa europeană) a înregistrat o scădere de -3,5%, cotaţia fiind vineri sub 47 de euro/MWh. Tot o scădere am avut săptămâna trecută şi la petrol, a cărui cotaţie coborâse vineri la 87 de dolari/baril. Din păcate, aceste scăderi nu reprezintă tendinţa ultimelor luni, ci sunt doar variaţii într-un război al dronelor, declaraţiilor şi ameninţărilor cu escaladarea războaielor armate.

Chiar dacă de pe 18 mai preţul petrolului a scăzut cu 20 de dolari pe baril, ultimele două săptămâni ale lunii care tocmai s-a încheiat nu au mai adus ieftiniri semnificative la benzină şi motorină. Preţurile oscilează între 9 şi 10 lei pe litrul de carburant, semn că încep să se vadă în preţurile de la pompă problemele cu aprovizionarea şi stocurile de combustibil, în timp ce evoluţia conflictului a trecut în planul doi în influenţarea preţurilor finale.

Golirea depozitelor de gaze şi petrol în Europa va afecta diferit statele, în funcţie de capacităţile de producţie şi de acordurile comerciale pentru furnizarea de petrol şi GNL din zone neafectate de războaie sau sancţiuni. De exemplu, QatarEnergy a notificat compania italiană Edison că va anula încă cinci transporturi de gaze naturale lichefiate (LNG), extinzând situaţia de forţă majoră de la începutul lunii iulie până la mijlocul lunii august, transmite Reuters. Un total de 17 cargouri LNG destinate terminalului Adriatic LNG din nordul Italiei sunt afectate de clauza de forţă majoră, reprezentând aproximativ 2,2 miliarde de metri cubi de gaze. Edison, controlată de grupul francez EDF, încearcă să înlocuiască volumele lipsă în principal prin importuri de LNG din Statele Unite.

România, ţară cu producţie de petrol şi gaze, încearcă să le intre în graţii americanilor şi, odată cu producţia din Marea Neagră preconizată anul viitor, să devină unul dintre principalii furnizori ai UE. Fostul ministru al Energiei spunea, în urma vizitei în SUA, că a reuşit să-i convingă pe americani ”că, odată ce noi reuşim să rafinăm mai mult produs petrolier în România, asigurăm şi securitatea regiunii. Faptul că astăzi producem benzină dublu faţă de cât consumăm ne permitem să vindem benzină şi statelor vecine. Faptul că producem mai mult kerosen decât consumăm ne permite să vindem şi statelor din UE care acum sunt dependente în proporţie de 50% de importurile din Orientul Mijlociu”.

Cu toate astea, rafinăria ruşilor de la Ploieşti (Petrotel Lukoil) este în continuare închisă, deşi a şasea prelungire a termenului-limită de 45 de zile (pentru vânzarea activelor Lukoil) a expirat săptămâna trecută. Administraţia Trump a impus sancţiuni Lukoil în octombrie anul trecut, obligând compania să caute cumpărători pentru afacerile sale internaţionale, evaluate la aproximativ 22 de miliarde de dolari.

• De plătit, vom plăti toţi

Banca Centrală Europeană a avertizat în raportul de stabilitate financiară că riscurile rămân interconectate şi nu trebuie privite separat. Din acest motiv, efectele se pot amplifica pe măsură ce conflictele continuă: O criză financiară apare atunci când sistemul financiar - băncile, pieţele, fondurile şi mecanismele prin care circulă banii - începe să îşi piardă stabilitatea. Investitorii intră în panică, activele se prăbuşesc, costurile de împrumut cresc brusc, iar băncile sau statele pot ajunge să aibă dificultăţi în a se finanţa. Astfel, apare o lipsă de încredere şi de lichiditate în sistem, ceea ce poate bloca accesul la bani. BCE avertizează că un conflict prelungit poate provoca noi şocuri energetice, creşterea inflaţiei, încetinirea economiei şi majorarea costurilor de împrumut pentru state şi companii. În acelaşi timp, investitorii ar putea începe să îşi piardă încrederea în capacitatea unor guverne foarte îndatorate de a-şi susţine finanţele publice. Raportul critică şi politica externă şi comercială a Administraţiei Trump, despre care spune că adaugă instabilitate într-un sistem deja tensionat. BCE afirmă că schimbările repetate privind tarifele comerciale au devenit "o caracteristică structurală a mediului global”, iar incertitudinea privind angajamentul Washington-ului faţă de cooperarea internaţională riscă să fragmenteze economia mondială.

Bomboana pe coliva economiei globale va veni odată cu transpunerea şocului petrolier în preţurile alimentelor. O glumă spunea că a treia planetă de la Soare va suferi de foame dacă poporul chinez va mânca în loc de o farfurie de orez, două. Nu ştim dacă obiceiurile chinezilor s-au schimbat, însă efectele ar putea fi similare dacă farfuria cu orez şi-ar dubla preţul. Cum industria de îngrăşăminte, cea de procesare şi distribuţie a alimentelor vor fi puternic afectate de preţurile gazelor şi petrolului, tranziţia către energie regenerabilă a marilor puteri globale este singura mişcare ce ar putea amâna o criză financiară globală.