Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a depus la Curtea Constituţională a
României (CCR) un memoriu „amicus curiae” urmărind să furnizeze Curţii elemente de analiză juridică,
tehnică şi economică relevante pentru aprecierea constituţionalităţii Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlamentul României.
Printre argumentele din memoriu amintim:
1. Dreptul de proprietate asupra activelor din fondurile de pensii private, deşi aparţine indiscutabil
participanţilor la fonduri, este un drept reglementat şi nu unul absolut, indisponibil, unicul său scop fiind obţinerea unei pensii private, nu a unei plăţi unice la finalul perioadei de contribuţii;
2. Legea este un act normativ necesar, prevăzut şi anticipat chiar de legislaţia-cadru care guvernează
sistemul de pensii private. Încă de la instituirea acestui sistem, legislaţia specifică a impus, ca regulă
esenţială, plata sumelor acumulate pe o perioadă cât mai îndelungată, în tranşe succesive, în scopul
suplimentării pensiei din sistemul public, precum şi utilizarea exclusivă a acestor sume pentru obţinerea
unei prestaţii de tip „pensie”, fără posibilitatea unei dispoziţii neîngrădite asupra acestor fonduri în alte scopuri. De aceea, noua Lege nu este nicidecum „o schimbare a regulilor în timpul jocului”, ci o evoluţie legislativă şi instituţională coerentă cu cadrul de reglementare pe baza căruia a fost instituit sistemul de pensii private;
3. De asemenea, plata integrală sau eşalonată pe o durată de cel mult 5 ani au fost încă de la început
(legile 411/2004 şi 204/2006 în forma lor iniţială) reglementate ca mecanisme tranzitorii, cu titlu de
provizorat şi/sau excepţie, până la adoptarea legii speciale;4. Legea privind plata pensiilor private urmăreşte scopuri legitime de interes public (stabilitate socială, protecţia veniturilor pe termen lung, sustenabilitate macro-financiară) şi îndeplineşte testul proporţionalităţii. Legea este astfel expresia prerogativelor constituţionale ale statului în materia reglementării sistemului de pensii, care are în mod inerent un scop de protecţie socială pe termen lung, iar fondurile de pensii private completează în mod coerent acest scop;
5. Opţiunile instituţionale adoptate (separarea entităţilor de administrare şi plată) sunt decizii de
politică publică permise legiuitorului şi reglementabile fără a afecta substanţa drepturilor patrimoniale,
în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
6. Legea privind plata pensiilor private conţine prevederi legislative superioare pentru securitatea
drepturilor participanţilor la fondurile de pensii private faţă de situaţia de provizorat din prezent (plata unui venit stabil şi garantat pe termen cât mai lung, continuarea investirii sumelor, reducerea riscului investiţional şi a volatilităţii, regimul fiscal mai favorabil, etc.).Ca urmare, APAPR a solicitat Curţii Constituţionale să declare că Legea privind plata pensiilor private nu încalcă dispoziţiile constituţionale, întrucât reglementarea modalităţilor de plată se încadrează în
marja de apreciere a legiuitorului, urmăreşte scopuri legitime şi se supune testului proporţionalităţii.
APAPR şi membrii săi apără de 21 de ani drepturile şi cele mai bune interese ale participanţilor la
fondurile de pensii private, respectând în acelaşi timp principiile cooperării instituţionale loiale cu
autorităţile publice şi acţionând mereu cu transparenţă şi profesionalism. Memoriul depus la Curtea
Constituţională se înscrie întocmai în această filosofie care ne guvernează activitatea încă de la
înfiinţare




















































Opinia Cititorului