APCE: Prosumatorii din România, blocaţi de bariere administrative

Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie (APCE) a transmis o scrisoare deschisă Parlamentului European, Comisiei Europene şi eurodeputaţilor români în care semnalează dificultăţile cu care se confruntă prosumatorii şi proiectele de comunităţi energetice din România. Demersul vine ca reacţie la documentul oficial al Comisiei Europene „Pachetul de măsuri privind energia pentru cetăţeni”, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit APCE, deşi legislaţia europeană încurajează producţia descentralizată de energie şi implicarea cetăţenilor în sistemul energetic, în România persistă obstacole administrative şi legislative care îngreunează dezvoltarea acestui model. Asociaţia susţine că statul şi marile companii energetice continuă să controleze în mare parte producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie pentru aproximativ 9 milioane de consumatori.

APCE arată că numărul prosumatorilor a crescut accelerat în ultimii ani, în principal ca reacţie la evoluţiile din piaţa energiei. Dacă în 2022, după începutul războiului din Ucraina, în România existau aproximativ 22.000 de prosumatori, în prezent numărul acestora depăşeşte 300.000, cu o capacitate instalată totală de peste 3.400 MW.

Potrivit asociaţiei, această creştere a fost determinată în special de majorarea preţurilor la energie şi de creşterea tarifelor de transport şi distribuţie incluse în facturi. În acest context, tot mai mulţi consumatori au ales să îşi producă singuri energia pentru autoconsum, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

APCE susţine însă că dezvoltarea prosumatorilor a fost însoţită de numeroase obstacole legislative şi administrative. În opinia organizaţiei, unele iniţiative politice şi reglementări adoptate în ultimii ani ar fi avut efectul de a încetini sau descuraja dezvoltarea acestui segment.

Asociaţia critică şi modul în care este remunerată energia livrată în reţea de prosumatori. În prezent, plata pentru energia injectată în sistem se face la 24 de luni după facturare, iar în practică există situaţii în care furnizorii nu emit facturi timp de doi sau chiar trei ani. Astfel, spun reprezentanţii APCE, veniturile pentru energia livrată pot fi încasate chiar şi după patru sau cinci ani de la momentul injectării în reţea.

Parlamentul României a adoptat în octombrie 2025 o lege menită să corecteze această situaţie, însă actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională de companii din sectorul energetic, iar decizia instanţei nu a fost încă pronunţată.

APCE atrage atenţia că, la şase luni de la adoptarea legislaţiei privind comunităţile de energie, în România nu există încă astfel de structuri funcţionale.

Deşi legislaţia a fost introdusă pentru a transpune directivele europene RED II şi RED III şi pentru a evita riscul unor proceduri de infringement, asociaţia susţine că unele prevederi pot face aceste comunităţi dificil de implementat în practică.

Conform cadrului actual, prosumatorii care aderă la o comunitate de energie îşi pierd statutul şi devin „consumatori activi”. În această situaţie, ei ar trebui să se înregistreze fiscal, să emită facturi pentru energia livrată şi să plătească taxe suplimentare, similar producătorilor comerciali de energie, conform unui comunicat remis redacţiei.

În plus, APCE spune că nu există încă o clarificare privind forma juridică pe care cetăţenii trebuie să o adopte pentru a înfiinţa o comunitate de energie. Solicitările adresate Ministerului Energiei pe această temă ar fi primit până acum doar răspunsuri amânate.

Situaţia ar putea fi complicată şi de unele proiecte de reglementare propuse de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), care, potrivit asociaţiei, ar introduce proceduri birocratice suplimentare pentru înregistrarea comunităţilor energetice.

De asemenea, APCE critică o propunere potrivit căreia operatorii de distribuţie ar urma să decidă dacă energia partajată într-o comunitate beneficiază sau nu de reduceri ale tarifelor de reţea. În opinia organizaţiei, această abordare ar crea un conflict de interese, deoarece distribuitorii ar putea lua decizii care le afectează direct veniturile.

Reprezentanţii APCE consideră că, în actualul context, dezvoltarea prosumatorilor şi a comunităţilor de energie în România va depinde în mare măsură de presiunea instituţiilor europene şi de implicarea societăţii civile pentru aplicarea efectivă a legislaţiei europene în domeniu, potrivit unui comunicat remis redacţiei.