Aproape 100 de măsuri fiscale discutate la Cotroceni; Taxa pe tranzacţiile bancare - agreată în unanimitate
S.B.
Politică / 20 iunie, 11:28

Partidele politice implicate în negocierile pentru constituirea unei noi coaliţii guvernamentale - PSD, PNL, USR şi UDMR - au dezbătut, în ultimele săptămâni, un pachet extins de măsuri ce vizează reducerea cheltuielilor bugetare şi majorarea taxelor, potrivit Economedia.
Scopul acestora este diminuarea deficitului bugetar în 2025, iar din lista discutată urmează să fie selectate măsurile considerate prioritare de către liderii politici sau viitorul executiv.
Printre măsurile discutate de partidele politice se numără şi introducerea unor taxe pe absolut toate tranzacţiile bancare, inclusiv retragerile de numerar, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice. Contrar declaraţiilor anterioare ale formaţiunilor politice, toate cele patru partide sunt de acord cu introducerea unei taxe pe tranzacţiile bancare, deşi iniţial s-a anunţat că au renunţat la această idee
Conform sursei citate, măsurile includ şi tăieri de cheltuieli în sectorul public, eliminarea unor sporuri şi beneficii, restrângerea unor facilităţi fiscale acordate anumitor categorii sociale, precum şi modificări substanţiale privind regimul TVA şi sistemul de impozitare. O parte dintre aceste măsuri au fost deja dezvăluite, pe surse, în mass-media.
În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar cash de 8,65% din PIB, iar deficitul conform metodologiei europene ESA a urcat la 9,3% - cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Pentru 2025, ţinta oficială este de 7% din PIB, însă, potrivit estimărilor recente ale Comisiei Europene, în lipsa unor măsuri suplimentare, deficitul ar putea ajunge la 8,6%.
Executivul are, de asemenea, obligaţia să implementeze o reformă fiscală cu un impact estimat la 1,3% din PIB (aproximativ 25 miliarde lei) în 2025, şi 1,7% din PIB în 2026, când măsurile vor produce efecte pe tot parcursul anului. Reforma este parte a angajamentelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dar şi în cadrul acordului fiscal multianual cu Comisia Europeană, ce prevede reducerea treptată a deficitului sub pragul de 3% din PIB. Deşi planul prevedea intrarea în vigoare a acestor măsuri de la 1 aprilie 2025, aplicarea lor a fost din nou amânată, în contextul sensibilităţilor electorale.
În ciuda avansului negocierilor politice şi pe marginea ajustărilor bugetare, procesul de formare a guvernului întâmpină dificultăţi. Un punct major de divergenţă a apărut între preşedintele României, Nicuşor Dan, şi liderul PNL, Ilie Bolojan - propus ca viitor premier de cele patru partide şi acceptat şi de preşedinte. Disputa vizează o măsură centrală susţinută de Bolojan: creşterea cotei TVA, considerată esenţială pentru reducerea deficitului. Nicuşor Dan s-a angajat însă public, în campania electorală, să nu permită majorarea TVA pe durata mandatului său, chiar dacă, constituţional, politica fiscală revine Guvernului şi Parlamentului, nu Administraţiei Prezidenţiale.
În paralel cu măsurile deja incluse în documentul de lucru, în spaţiul public au apărut noi propuneri din partea partidelor, în special referitoare la majorarea unor taxe şi extinderea bazei de impozitare.
O astfel de abordare nu este fără precedent. Modelul a fost deja aplicat în Ungaria, în timpul guvernării premierului Viktor Orban, care, în 2009, în plină criză bugetară, a introdus impozite pe aproape toate operaţiunile financiare, mergând până la taxarea SMS-urilor bancare.
Specialiştii din sectorul bancar avertizează că o asemenea măsură ar putea avea efecte negative majore: „O taxă generalizată pe tranzacţiile bancare ar descuraja utilizarea sistemului financiar oficial şi ar stimula plăţile exclusiv în numerar, alimentând astfel economia subterană. În prezent, singurele comisioane percepute de bănci pentru clienţii persoane fizice sunt cele aferente transferurilor interbancare, inclusiv cele procesate prin sistemul Transfond”, a declarat un expert în domeniu.
Aplicarea unei astfel de taxe ar reprezenta o schimbare radicală în raport cu politica actuală şi ar afecta direct milioane de utilizatori ai serviciilor bancare, crescând semnificativ costurile pentru operaţiunile de zi cu zi.
Documentul care prezintă toate măsurile fiscale propuse la negocieri poate fi descărcat din ataşamentul acestui articol.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 20.06.2025, 12:06)
nimeni nu se atinge de parohia ayatolahului Theodosie !
duty-free, tax-free !
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2025, 13:40)
De ce nu si impozitare si CASS la titlurile de stat ? Sa vezi pe urma picaj pe bursa !!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2025, 14:45)
doar pe emisiunile noi s-ar putea face asa ceva!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2025, 14:14)
Taxa exista demult pentru plăți în valută (alta decât cea în care e emisă cartela bancară), de pildă. Iar băncile care-o practică n-au nicio reținere s-o modifice unilateral('-Alo, bnr, anpc? -Fraierule!'). Să vedem dacă modificarea va băga și impozitarea băncilor per tranzacție. Ca să nu ne gândim cumva la foloase dinalea
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.06.2025, 14:51)
Romanii merita tot ce e mai bun,
mai ales daca sunt si pro-europeni,
slava ukri/Macron/Ursula