Ţările în curs de dezvoltare vor susţine creşterea cererii pentru petrol şi gaze până în 2050

Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) şi-a revizuit puternic scenariile privind consumul de petrol şi gaze la nivel global în ultimul său raport World Energy Outlook.

În condiţiile reintroducerii scenariului CPS (Current Policies Scenario), la care s-a renunţat în ultimii ani, noile date de la AIE arată o creştere persistentă a cererii pentru petrol şi gaze cel puţin până în 2050, pe fondul creşterii puternice a cererii la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare.

"Dinamica pieţei energetice este influenţată din ce în ce mai mult de un grup de economii emergente, în frunte cu India şi ţările din Asia de Sud-Est, la care se alătură ţări din Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa. Împreună, acestea preiau ştafeta de la China, care a reprezentat mai mult de jumătate din creşterea cererii globale de petrol şi gaze şi 60% din creşterea cererii de energie electrică din 2010", se subliniază în document, unde se mai accentuează că "ameninţările urgente şi pericolele pe termen lung ridică energia la rangul de problemă centrală a securităţii economice şi naţionale", în condiţiile în care "energia se află în centrul tensiunilor geopolitice actuale, riscurile tradiţionale asociate aprovizionării cu combustibili fiind acum însoţite de restricţii care afectează aprovizionarea cu minerale esenţiale".

Scenariul politicilor actuale ia în considerare politicile şi reglementările care sunt deja în vigoare şi oferă o perspectivă prudentă asupra vitezei cu care noile tehnologii energetice sunt implementate şi integrate în sistemul energetic.

Raportul prezintă şi estimări corespunzătoare scenariului STEPS (Stated Policies Scenario), care include aplicarea unei game mai largi de politici, inclusiv cele propuse în mod oficial, dar care nu au fost încă adoptate, precum şi alte documente strategice oficiale care indică direcţia de urmat. "STEPS nu presupune că obiectivele ambiţioase vor fi atinse", mai arată AIE.

Astfel, în scenariul CPS, cererea globală de petrol va creşte până la 105,3 milioane de barili pe zi în 2035, de la 100 milioane în 2024, şi va ajunge la 112,8 milioane de barili pe zi în 2050 (vezi graficul 1), în timp ce scenariul STEPS arată o scădere a cererii până la 96,9 milioane de barili pe zi în 2050.

Estimările din anii trecuţi de la AIE arătau o plafonare a cererii de petrol cel târziu la începutul deceniului viitor. Creşterea cererii de petrol în următoarele două decenii şi jumătate va fi determinată şi de plafonarea vânzărilor de maşini electrice după 2035, pe fondul măsurilor insuficiente de sprijinire a pieţelor naţionale, cu excepţia Europei şi Chinei.

Un alt aspect important îl reprezintă şi declinul interesului pentru schimbările climatice. "Schimbările climatice înregistrează un declin rapid în cadrul agendelor internaţionale de politică energetică", a declarat Fatih Birol, preşedintele AIE, pentru Financial Times.

Raportul de la AIE include şi prognoze privind ponderea în producţia totală de energie a surselor regenerabile. Conform scenariului STEPS, aceasta va urca de la 12,6% în 2024 până la 31,2% în 2050, în timp ce în scenariul CPS va atinge doar 25,9%.

Cota cumulată a producţiei de energie din surse solare şi eoliene va urca la 15,9% până în 2050 în cadrul scenariului STEPS şi doar până la 12,1% în cadrul scenariului CPS, de la 2,8% în 2024.

Ponderea producţiei de energie din petrol, gaze şi cărbune se va reduce până la 65% în 2050 în cadrul scenariului CPS, de la 79% în 2024, în timp ce scenariul STEPS arată o reducere până la 59%.

Dincolo de producţia de energie, cererea pentru gazele naturale se va menţine pe o tendinţă de creştere în următoarele decenii şi pe fondul creşterii consumului în industria chimică.

Estimările de la AIE arată o cerere de 5.596 miliarde metri cubi în 2050 în cazul scenariului CPS, faţă de 4.254 miliarde metri cubi în 2024, respectiv o creştere până la 4.645 miliarde metri cubi pentru scenariul STEPS (vezi graficul 2).

Dinamica cererii pentru petrol şi gaze până în 2050 este marcată de creşterea masivă a divergenţei între economiile dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.

Conform prognozelor de la AIE, cererea de petrol a UE se va reduce cu peste 63% până în 2050 în cazul scenariului CPS, echivalentul a 5,7 milioane de barili pe zi, până la circa 3,3 milioane de barili pe zi (vezi graficul 3).

Această scădere va fi compensată aproape în totalitate de o creştere cu peste 91% a cererii din Africa. Cel mai mare avans va fi observat în India, de peste 94%, echivalentul a 5,1 milioane de barili pe zi, până la 10,5 milioane de barili pe zi în 2050.

Cererea de gaze naturale va fi dominată de India, unde se aşteaptă o creştere de peste 178% până în 2050 în cadrul scenariului CPS, până la 209 miliarde de metri cubi.

Creşteri masive se vor înregistra şi în Africa (87,8%), Orientul Mijlociu (80,7%) sau Asia Pacific (59,4%), în condiţiile în care cererea de gaze naturale a Chinei va creştere cu aproape 70%.

La scurt timp după publicarea raportului WEO de la AIE, Goldman Sachs a prezentat propria variantă revizuită a prognozelor privind cererea de petrol, unde se arată că o creştere a cererii va fi "mai îndelungată decât s-a anticipat anterior", după cum scrie Bloomberg.

Conform prognozei de la GS, cererea de petrol va creşte la 113 milioane de barili pe zi în 2040, variantă semnificativ revizuită faţă de atingerea unui vârf al cererii în 2034, estimat anul trecut.

"Banca a afirmat că produsele petrochimice vor deveni principalul motor al consumului de petrol după o lungă perioadă de stagnare a transportului rutier, cu o contribuţie puternică din partea aviaţiei", mai subliniază Bloomberg.

Menţinerea unei ponderi ridicate a hidrocarburilor ca sursă de energie la nivel global, coroborată cu o creştere masivă a cererii de petrol şi gaze la nivelul ţărilor în curs de dezvoltare, arată că, în următoarele două decenii şi jumătate, vom asista la o schimbare fundamentală a peisajului economic.

Centrul de greutate al bunăstării se va muta decisiv către Asia, pe fondul creşterii accelerate a consumului de energie din surse stabile, care va permite şi extinderea sustenabilă a reţelelor electrice.

Toate acestea vor contribui decisiv la creşterea masivă a competitivităţii economice a ţărilor în curs de dezvoltare în faţa economiilor dezvoltate, în special a celor din Uniunea Europeană.