O cameră funerară unică a fost descoperită în İznik, Turcia

O descoperire remarcabilă din perioada creştinismului timpuriu a fost făcută recent în districtul İznik (fostul Niceea), din provincia Bursa, în regiunea sudică a Mării Marmara, Turcia, conform unui comunicat de presă din partea TGA, de unde urmează să relatăm. În necropola Hisardere a fost găsită o cameră funerară unică, decorată cu o frescă reprezentându-l pe „Iisus Bunul Păstor”. Descoperirea a fost lansată oficial la nivel internaţional în timpul vizitei Papei Leon al XIV-lea în Turcia.

Hipogeul, identificat în cercetările din 2025, se numără printre cele mai deosebite artefacte descoperite în zonă, graţie mormântului, frescelor şi iconografiei sale. Reprezentarea lui „Iisus Bunul Păstor” de pe pereţii camerei este considerată una dintre cele mai bine conservate din Anatolia. Construcţia interioară, realizată din cărămidă şi piatră brută, sporeşte valoarea arheologică a monumentului. În interior se află un kline (pat funerar) decorat cu motive vegetale şi perechi de păsări. Pe acest kline se află trei morminte: două ale unor adulţi şi unul al unui bebeluş.

Pe patul funerar apare pictat „Iisus Bunul Păstor”, înfăţişat ca un tânăr cu un miel pe umeri. Imaginea aminteşte de sculpturile expuse în Muzeul Pio Cristiano din Vatican şi de frescele din catacombele Priscilla, Petrus-Marcellinus şi Domitilla din Roma.

Faptul că o asemenea reprezentare atât de bine păstrată nu a mai fost întâlnită până acum în Anatolia conferă monumentului o valoare excepţională pe plan internaţional. Tema „Bunului Păstor” este o imagine recurentă în arta creştină timpurie, mai ales în decorarea mormintelor din perioada Imperiului Roman. Această iconografie combină simboluri din tradiţiile greco-romane precreştine cu interpretări religioase creştine, dând naştere unui limbaj vizual distinct.

Pe latura lungă a camerei funerare, unde săpăturile continuă, au fost deja dezvăluite portrete de bărbaţi şi femei nobile, aşezaţi pe o bancă, reprezentări remarcabile pentru arta portretului. Lângă aceştia apar două figuri de servitori (sclavi), mai mici ca dimensiune, în posturi de asistenţi.

Ministrul turc al Culturii şi Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, l-a însoţit pe Papa Leon al XIV-lea în vizita sa în Turcia. Cu această ocazie, preşedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, i-a oferit Papei o pictură pe ceramică reprezentând descoperirea de la İznik.

Deşi în mormânt nu s-au găsit artefacte care să permită datarea exactă, stilul arhitectural, tehnica frescelor şi analiza stilistică indică faptul că monumentul datează din secolul al III-lea d.Hr. Această descoperire completează traseele de pelerinaj creştin deja existente în Turcia.

Turcia găzduieşte numeroase rute culturale importante pentru cei interesaţi de originile creştinismului. Un exemplu este Traseul Sfântului Pavel, care urmează călătoriile apostolului în Anatolia. Acesta se întinde pe aproximativ 500 km, din Perge până în Antiohia din Pisidia (Yalvaç), traversând drumuri romane antice, sate montane şi păduri, oferind o experienţă istorică şi spirituală.

Un alt traseu renumit este Drumul celor Şapte Biserici ale Apocalipsei, menţionate în Noul Testament. Rămăşiţele acestor biserici se află în regiunea Egeeană a Turciei, în locuri care au jucat un rol crucial în răspândirea creştinismului. Apostolul Ioan (Sfântul Ioan Evanghelistul) a trăit în Efes, unde se află una dintre aceste biserici. Tot aici se crede că se află şi Casa Fecioarei Maria.

Capadocia, cu peisajele sale stâncoase din centrul Turciei, a fost un refugiu pentru primii creştini persecutaţi de Imperiul Roman. Aceştia au săpat adăposturi şi mănăstiri subterane, pe care le-au decorat cu fresce impresionante.

Pe coasta mediteraneană, oraşul Demre (fostul Myra) păstrează moştenirea Sfântului Nicolae (cunoscut şi ca Moş Crăciun), atrăgând vizitatori către vechea bazilică şi pe urmele acestui sfânt de seamă al creştinismului timpuriu.