Asigurarea libertăţii de navigaţie în Marea Neagră, o provocare pentru industria de apărare

Asigurarea libertăţii de navigaţie în Marea Neagră, atât pentru navele comerciale, civile, cât şi pentru cele militare, reprezintă o provocare pentru companiile din industria de apărare, după ce Federaţia Rusă şi-a întărit dominaţia asupra întregii zone în urma ocupării Peninsulei Crimeea şi a declanşării ilegale, în urmă cu patru ani, a războiului împotriva Ucrainei. De aceea, pentru a veni în sprijinul autorităţilor române, compania Thales, prin filiala sa Thales România, a prezentat ieri, în cadrul expoziţiei internaţionale de armament, echipamente şi tehnică militară - BSDA 2026 - un sistem ce ar putea fi utilizat atât de Forţele Navale Române, cât şi de navele comerciale din ţara noastră.

Cristian Sfichi, director regional al Thales pentru România, Ucraina şi zona Caucazului, a declarat, într-un briefing de presă: „Marea Neagră este o mare contestată. Această contestare, într-un fel, ne afectează şi pe noi, nu doar pe Ucraina, afectează toate ţările din vecinătatea Mării Negre pe două direcţii. O direcţie este traficul - menţinerea traficului comercial şi a libertăţii de navigaţie, iar o a doua este partea de război care se află în desfăşurare în Ucraina. De aceea, noi propunem un sistem care se numeşte Pathmaster. Este un sistem de luptă anti-submarin şi un sistem de luptă împotriva minelor. După cum ştiţi, minele aflate în derivă sunt un pericol substanţial pentru libertatea de navigaţie. Pathmaster este o soluţie software dezvoltată de către colegii noştri nu doar din Franţa, ci şi de colegii mei de la Thales România, care contribuie la updatarea permanentă şi la personalizarea acestei soluţii. Ea este formată din două sisteme: un sistem care creează o bază de date cu ţinte marine, unde intervine partea de recunoaştere vizuală, inteligenţa artificială şi analiza ameninţărilor subacvatice, şi un sistem de detecţie. Thales este lider mondial în ceea ce priveşte sistemele de luptă anti-submarin prin gama de sonare Captas (dimensionate de la Captas 1 până la Captas 4) şi prin sistemele de sonar ambarcat pe elicoptere. Considerăm că Marea Neagră are nevoie de echipamente şi soluţii tehnologice care să permită păstrarea sau întărirea suveranităţii naţionale. Începând cu anul viitor, vor începe activităţile de explorare şi de extracţie a gazelor naturale, moment în care necesitatea de a avea tehnologii care să protejeze întreaga infrastructură din zona economică exclusivă va deveni esenţială. Pathmaster este soluţia pe care o propunem Forţelor Navale şi considerăm că va fi un multiplicator al protecţiei anti-submarin în Marea Neagră”.

Şeful Thales România a precizat că noutatea sistemului Pathmaster este că poate fi montat pe orice navă, fie ea civilă sau militară, existând chiar posibilitatea transferării acestui sistem de pe o navă pe alta, oferind flexibilitatea necesară în proiectele prezente şi viitoare ale Armatei Române.

Menţionăm că potrivit datelor prezentate de companie, Pathmaster este aplicat pe 468 de nave, operate de 33 de forţe navale şi/sau marine comerciale de pe Glob.

• Radar de ultimă generaţie pentru detectarea rapidă a dronelor trimise de Federaţia Rusă

Tot în cadrul BSDA 2026, Thales a prezentat şi radarul GM200 MM/A, pe care urmează să îl achiziţioneze Ministerul Apărării Naţionale prin mecanismul SAFE şi care este destinat apărării antiaeriene.

Cristian Sfichi a arătat: „Vorbim despre un radar de ultimă generaţie care, sperăm noi, va intra în viitor în dotarea Forţelor Armate Române. El va putea să crească capabilitatea forţelor armate de a identifica ţinte de la o distanţă de aproximativ 200 de kilometri, astfel încât să permită luarea măsurilor necesare pentru a doborî dronele respective sau pentru a vedea dacă reprezintă o ameninţare directă asupra teritoriului naţional ori sunt îndreptate către zona conflictului din Ucraina. (...) Discuţiile cu Ministerul Apărării Naţionale sunt în desfăşurare. De la semnarea contractului, livrarea s-ar putea face într-un timp foarte scurt, deoarece am crescut capacitatea de producţie până la 40-50 de radare pe an. Primele livrări ar putea fi făcute chiar şi anul viitor. Parte din aceste radare vor fi realizate în România. Tehnologia unui radar AESA 4G este foarte complexă şi costisitoare, folosind emiţători-receptori cu nitrură de galiu. Cantitatea de 12 radare nu justifică fabricarea acestor diode în România, dar părţile care se pot face local includ camionul, antena şi tot ce înseamnă integrare, omologare şi testare. Deocamdată suntem în discuţii şi informaţiile vor fi făcute publice în măsura în care partenerii comerciali şi Ministerul Apărării vor dori acest lucru”.

Menţionăm că radarul oferit de Thales pentru Armata Română poate fi operaţional în 15 minute şi poate fi deservit atât de la distanţă, cât şi din interior, de doi operatori. Varianta pe camion este optimă deoarece poate fi mutat uşor dintr-un loc într-altul. Radarul a fost testat în condiţii de luptă pe frontul din Ucraina şi în cele din Orientul Mijlociu.

Întrebat dacă Thales ar putea oferi o soluţie pentru un sistem integrat privind diferitele tipuri de radar utilizate de forţele armate din ţara noastră, domnul Sfichi a prezentat cea mai recentă soluţie lansată la nivel mondial de grupul francez în urmă cu câteva săptămâni.

„Este vorba despre Sky Defender, un sistem de apărare antiaeriană integrat pe mai multe niveluri, deoarece conflictele de astăzi necesită o apărare stratificată, plecând de la sistemele anti-dronă. Avem sistemul numit Force Shield, care poate identifica şi contracara ţinte în regiunea cuprinsă între 5 şi 7 kilometri. După aceea, avem sistemul SAMP/T NG, care este varianta europeană echivalentă a sistemului american Patriot. La acest sistem furnizăm radarul GF300 (Ground Fire 300). Ulterior, trecând în zona de apărare anti-balistică, oferim identificarea la distanţe foarte mari, până la 5000 de kilometri. Toate acestea sunt conectate prin comunicaţii şi informaţii de la sateliţi ISR. Thales are un joint venture cu Thales Alenia Space, unde producem sisteme satelitare atât de comunicaţii, cât şi de ISR (supraveghere, inteligenţă şi recunoaştere)”, ne-a spus Cristian Sfichi.

Tot în cadrul BSDA 2026, Thales a prezentat ultima generaţie a căştilor Helmet Mounted Display Scorpion, produse de filiala din SUA pentru forţele aeriene americane. Casca respectivă este utilizată de majoritatea piloţilor de pe avioanele de luptă F-16, deoarece, prin inserţia de capabilităţi şi tehnologii moderne, se permite piloţilor o utilizare mai bună şi se îmbunătăţesc performanţele de ochire şi de folosire a armamentului pentru aceste avioane de generaţia a patra.