Un studiu amplu realizat de Asociaţia Dieteticienilor din România cu sprijinul Nestle România, ne oferă o radiografie fără precedent a stilului de viaţă şi a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 şi 30 de ani din România, aşa numita Generaţie Z, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Una dintre constatările cele mai surprinzătoare este că aproape o treime din tinerii români sunt supraponderali sau obezi.
Susţinerea acestui studiu face parte din eforturile Nestle de a contribui la promovarea unui stil de viaţă sănătos pe plan local, începând cu înţelegerea nevoilor diferitelor generaţii.
„Avem în acest studiu o radiografie extrem de valoroasă a stilului de viaţă şi alimentaţie în rândul Generaţiei Z, preponderent din mediul urban. Astfel de studii, mai ales dacă sunt corelate şi cu alte date statistice, pot ajuta la evaluarea stării de sănătate a acestei categorii de vârstă la nivel naţional, precum şi la elaborarea de politici sociale, medicale şi profesionale, pentru că vorbim de o generaţie aflată la începutul carierei profesionale”, explică Nicoleta Tupiţă, dietetician autorizat şi Manager Nutriţie Nestle Europa de Sud- Est
Studiul „Evaluarea stilului de viaţă şi a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 şi 30 de ani din România”, a fost realizat în perioada 3 februarie - 11 mai 2025, pe un eşantion de 1205 participanţi din România, dintre care 47% femei şi 53% bărbaţi, vârsta medie a grupului fiind un pic peste 23 de ani.
„Generaţia Z nu este doar cea mai conectată generaţie, ci şi una aflată la răscruce între alegeri alimentare sănătoase şi riscuri tot mai mari asociate stilului de viaţă modern. Studiul nostru ne oferă o bază solidă pentru dezvoltarea de măsuri preventive şi intervenţii adaptate realităţilor actuale ale acestei generaţii, reflectând atât provocările, cât şi oportunităţile care definesc comportamentele lor nutriţionale şi cotidiene. Mai mult, tinerii români manifestă un interes ridicat pentru alegeri informate evidenţiat printr-un procent de peste 85% dintre respondenţi care citesc etichetele produselor cel puţin ocazional. Este esenţial să valorificăm acest interes crescut al tinerilor, transformând aceste tendinţe în pârghii concrete pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos”, spune Dr. Laura Gavrilaş, Nutriţionist - Dietetician autorizat, Lector universitar în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca.
Potrivit sursei, studiul a relevat că majoritatea participanţilor (60.8%) au un Indice de Masă Corporală (IMC) în intervalul normal, însă aproximativ 32,5% sunt supraponderali sau obezi. Distribuţia IMC-ului evidenţiază diferenţe semnificative între sexe: 68% dintre femei se încadrează în categoria de greutate normală, în timp ce 42% din bărbaţi sunt supraponderali sau au diferite grade de obezitate.
„Îngrijorător este faptul că unul din trei tineri sunt supraponderali sau prezintă obezitate, acest procent fiind mult mai ridicat în rândul bărbaţilor. Printre factorii alimentari corelaţi cu un IMC crescut se numără consumul frecvent de băuturi carbogazoase, mezeluri, carne roşie şi dulciuri. În plus, doar 46% din totalul respondenţilor îşi ating nivelul recomandat de activitate fizică săptămânală”, explică Laura Gavrilaş.
Astfel, 9,4% din respondenţi au spus că nu practică niciun fel de activitate fizică, 44,5% au spus că practică o activitate fizică insuficientă, adică sub 150 de minute de efort fizic moderat pe săptămână, iar 46,1% practică un efort fizic adecvat, adică mai mult de 150 de minute pe săptămână.
Conform comunicatului, majoritatea covârşitoare a respondenţilor (95.1%) au declarat că urmează un model alimentar omnivor, consumând alimente de toate tipurile, inclusiv carne, lactate, ouă, fructe, legume şi cereale. Modelele alimentare bazate predominant pe plante au fost rare: 1.8% au raportat un model pescetarian, în timp ce 1.6% au declarat că sunt vegani, 1.4% vegetarieni, şi doar 0.1% urmează o dietă raw vegană.
De asemenea, aproape 93% din respondenţi consumă 2 sau 3 mese principale pe zi. Femeile tind să urmeze mai strict structura clasică de 3 mese, în timp ce bărbaţii declară mai frecvent consumul a 4 sau mai multe mese (5,78% faţă de 1,59%). Diferenţele sunt semnificative statistic, sugerând posibile variaţii în obiceiurile alimentare zilnice între sexe.
„Vom continua să explorăm obiceiurile de viaţă şi alimentaţie ale tinerilor pentru a ne putea da seama, cel puţin la nivel exploratoriu, cum trăieşte, munceşte, se relaxează şi doarme, şi mai ales ce mănâncă Generaţia Z, cea pe care ne bazăm acum atât de mult atunci când vorbim de viitorul României”, încheie Nicoleta Tupiţă, dietetician autorizat şi Manager Nutriţie Nestle România, Bulgaria şi Ţările Adriatice.
Opinia Cititorului