ATLANTYKRON 2026: 37 de ani de călătorie spre viitor, pe insula dintre lumi

Cea de-a 37-a ediţie a Academiei Atlantykron s-a desfăşurat între 31 iulie şi 7 august pe insula „Inelul de Piatră” de la Capidava, sub genericul „Orizonturi. Dincolo de limite”, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Evenimentul a reunit peste 250 de participanţi, lectori şi invitaţi, cu 16 conferinţe susţinute de 19 invitaţi şi 30 de cursuri şi ateliere. Programul a acoperit inteligenţa artificială, energia (eoliană, nucleară, hidrogen), explorarea spaţială şi programul Artemis, biodiversitatea, cercetarea exploratorie, educaţia viitorului, literatura science-fiction, fotografia, pictura, muzica şi activităţile de aventură. Au avut loc teleconferinţe cu NASA şi cu cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu.

„Atlantykron nu este doar o tabără sau o academie de vară, ci o comunitate vie care creşte de la un an la altul. De 37 de ani, pe Insula Inelul de Piatră, reunim generaţii diferite în jurul aceleiaşi pasiuni pentru cunoaştere, creativitate şi dialog. Ediţia 2026 a demonstrat încă o dată că viitorul se construieşte prin întâlnirea dintre ştiinţă, tehnologie, cultură, artă şi prietenie. Ne bucură să vedem participanţi care au venit aici copii şi care revin astăzi împreună cu propriii lor copii, alături de cercetători, profesori, scriitori, artişti şi specialişti din domenii de vârf. Acesta este, poate, cel mai valoros rezultat al Atlantykron: capacitatea de a inspira, de a crea punţi între generaţii şi de a transforma curiozitatea în cunoaştere”, declară Sorin Repanovici, coordonatorul Academiei Atlantykron.

Alexandru Mironov: „Am pornit un falanster cultural care funcţionează de 37 de ani”

Fondatorul Alexandru Mironov a descris proiectul ca pe un experiment educaţional de lungă durată: „Sunt 37 de ani de când un jurnalist de ştiinţă, un super-dascăl şi o clasă de elevi au decis să cucerească alte universuri. Erau toţi pasionaţi de SF şi simţeau nevoia să aterizeze pe o planetă nouă şi să iasă din cuşca în care erau închişi. Porniserăm un falanster cultural care funcţionează de 37 de ani, avându-l ca organizator de excepţie pe Sorin Repanovici, fost elev şi fanatic SF. Anual vin aici 300-400 de spirite curioase, tineri de toate vârstele, la 33 de clase care demonstrează că şcoala trebuie să iasă dintre pereţi. Mulţi dintre aceşti 13.000 de participanţi sunt acum angajaţi cercetători în multe instituţii ale lumii. Mulţi au venit copii, au crescut revenind aici, s-au căsătorit, iar acum revin cu copiii lor”, a spus el. În viziunea sa, Atlantykron este mai mult decât o tabără, este un experiment educaţional de lungă durată, în care o parte dintre cei care au venit aici copii s-au întors ulterior ca specialişti, cercetători, scriitori, părinţi şi mentori pentru generaţiile următoare.

De la hidrogen şi energie eoliană la reactorul nuclear şi energia viitorului

Una dintre temele centrale ale ediţiei a fost energia. Participanţii au discutat despre hidrogen, prin conferinţa susţinută de Dr. Florin Păun, despre viitorul energiei nucleare alături de specialişti ai Nuclearelectrica şi despre energia eoliană, prin atelierul „Cum îmblânzim vântul: de la o adiere la megawaţi”, realizat cu sprijinul Vestas. Atelierul a transformat un concept aparent abstract într-o experienţă accesibilă, participanţii au urmărit traseul energiei, de la vânt şi funcţionarea turbinelor eoliene până la transformarea acesteia în electricitate şi integrarea în reţea. Prezenţa specialiştilor din domeniul nuclear a adus în discuţie şi experienţa CNE Cernavodă, una dintre cele mai importante componente ale ecosistemului tehnologic din regiune. Astfel, Atlantykron a legat două dimensiuni aparent diferite ale energiei, tehnologia matură, reprezentată de energia nucleară, şi soluţiile emergente care pot defini tranziţia energetică a următoarelor decenii.

Apa, schimbările climatice şi lecţiile rezilienţei

O altă temă importantă a fost relaţia dintre apă, schimbările climatice şi capacitatea societăţii de adaptare. În conferinţa „Călătorii în lumea apei: crize, schimbări şi rezilienţă”, Cristian Pitulice a propus o incursiune în universul uneia dintre cele mai valoroase resurse ale planetei, analizând atât vulnerabilităţile, cât şi soluţiile disponibile. Participanţii au descoperit modul în care schimbările climatice influenţează circuitul apei, de la perioadele de secetă şi fenomenele meteorologice extreme până la impactul asupra comunităţilor, agriculturii şi ecosistemelor. Prin exemple concrete şi perspective interdisciplinare, s-a arătat că rezilienţa nu înseamnă doar capacitatea de a răspunde unei crize, ci şi abilitatea de a anticipa schimbările şi de a construi sisteme mai adaptabile şi mai sustenabile. Educaţia, tehnologia şi gestionarea responsabilă a resurselor au fost prezentate drept elemente-cheie pentru viitor.

AI: de la teamă şi fascinaţie la colaborare

Inteligenţa artificială a fost una dintre cele mai prezente teme ale ediţiei 2026. De la cursurile de utilizare practică a AI, prompt engineering, generare de imagini şi animaţii până la dezbaterile despre implicaţiile etice şi sociale ale inteligenţei artificiale, participanţii au fost invitaţi nu doar să vorbească despre AI, ci să o experimenteze. Unul dintre mesajele recurente ale ediţiei a fost acela că inteligenţa artificială nu trebuie privită exclusiv ca un concurent al omului, ci poate deveni un instrument şi un partener de lucru, dacă este înţeleasă şi folosită responsabil. Viorel Spînu a susţinut conferinţa „AI-ul nu este un Google mai deştept. Ce este AI-ul de fapt şi ce vrea el de la noi în 2026”, iar alte ateliere au explorat utilizarea inteligenţei artificiale în educaţie, comunicare, artă şi creaţie digitală.

Dincolo de Transformarea Ontologică: Cercetarea Exploratorie şi Arhitectura Viitorului

Dr. Ing. Florin Munteanu, preşedinte onorific al Centrului pentru Studii Complexe şi mentor istoric al Academiei Atlantykron, a propus o nouă revoluţie a cunoaşterii, cultivarea artei de a formula întrebări fertile şi abordarea Realităţii dintr-o perspectivă informaţională şi transdisciplinară. Conferinţa a explorat ideile din volumul „The Ontological Turn” şi modelul M4-Poiesis, unde patru piloni fundamentali - Măsură, Mişcare, Morfologie şi Semnificaţie - descriu arhitectura generativă a sistemelor. Concluzia a fost că misiunea principală a Cercetării Exploratorii nu este să ofere ultimele răspunsuri, ci să pregătească următoarea generaţie de întrebări.

NASA, Artemis şi visul de a ajunge mai departe

Cosmosul a rămas una dintre marile constante ale Atlantykronului. Gen. (r) Dumitru-Dorin Prunariu, primul şi singurul cosmonaut român, a revenit în dialog cu participanţii printr-o teleconferinţă dedicată cosmosului ca laborator al viitorului: „Pentru mine, Atlantykron este unul dintre acele locuri rare în care prietenia, curiozitatea şi visul de viitor se întâlnesc firesc. Revin aici de ani de zile cu sentimentul că experienţa pe care am acumulat-o poate aprinde în alţii dorinţa de a privi mai departe, de a îndrăzni şi de a-şi construi propria traiectorie. Atlantykron este, pentru mine, o punte între generaţii şi între vis şi devenire”, a declarat el. La rândul său, Ravi Prakash, inginer NASA Jet Propulsion Laboratory, a susţinut tradiţionala teleconferinţă NASA, devenită un moment emblematic al Atlantykronului încă din 2012. În 2026, discuţia a mers către Artemis şi viitorul explorării umane a Lunii, prin conferinţa „De la Curiosity la Artemis: povestea viitorului în construcţie”.

Un experiment neobişnuit: „să stăm de vorbă cu pădurea”

Unul dintre cele mai interesante proiecte ale ediţiei 2026 a fost dezvoltat de Centrul pentru Studii Complexe, în jurul ideii de cercetare exploratorie şi al relaţiei dintre om şi natură. Experimentul „De vorbă cu pădurea” a urmărit semnalele electrice transmise de plante şi a transformat observaţia într-un proces de cercetare: uimire, întrebare, ipoteză, experiment, interpretare şi, în final, o nouă întrebare. În paralel, participanţii au avut acces la ateliere de biodiversitate, observaţii ale naturii, insecte, fotografie de wildlife şi explorarea ecosistemelor.

Mintea, corpul şi întrebările despre om

Explorarea fiinţei umane: de la psihologie la autocunoaştere

O altă direcţie importantă a fost explorarea fiinţei umane, a relaţiei dintre minte, corp şi dimensiunea interioară a persoanei. Prof. dr. Teodor Vasile, invitat special al Academiei de 25 de ani, a susţinut conferinţa „Psihologia la frontierele cunoaşterii. Omul definit prin relaţia duală minte-corp sau prin triada suflet-minte-corp? Ipoteze şi argumente” şi workshopul „Autocunoaştere, dezvoltare personală şi remodelare psihosomatică”. Ca în fiecare an, a organizat şi o sesiune de meditaţie şi relaxare. Prof. Dr. Radu Dop a propus o perspectivă asupra fiinţei umane „de la particulă la conştiinţă în era realităţii exponenţiale”. Au existat, de asemenea, cursuri de dezvoltare personală, comunicare, branding personal, educaţie şi gândire critică.

Literatura SF, Nemira, Pavcon şi generaţiile care s-au întors pe insula

Cultura şi literatura au avut, ca în fiecare an, un rol important. Un moment cu puternică încărcătură simbolică a fost întâlnirea „De la Atlantykron la Nemira: 35 de ani de poveşti şi de viitor”, susţinută de scriitorii Florin Chirculescu şi Marian Coman. Pentru Marian Coman, revenirea pe insulă a avut şi o dimensiune personală, a ajuns pentru prima dată la Atlantykron în 1993, la 16 ani. Editura Pavcon a adus pe insulă peste zece volume şi autorii acestora, într-o serie de întâlniri dedicate literaturii science-fiction şi imaginarului speculativ.

Arta a ieşit din galerii şi a venit în mijlocul naturii

Pictura, fotografia, creaţia digitală şi sculptura au completat programul ştiinţific. Expoziţia „Basm”, semnată de Gabriel Grosu, a transformat spaţiul insulei într-o galerie de artă în aer liber, iar atelierul de fotografie coordonat de Adrian Dedu i-a provocat pe participanţi să privească natura cu alţi ochi. Heather Anderson, venită din Statele Unite, a propus ateliere în care fotografia şi arta s-au întâlnit cu natura, tehnica cyanotype şi „Nebula in a Jar”.

SkillUP 18+: meseriile de astăzi, meseriile viitorului şi oamenii de mâine

În cadrul Atlantykron 2026, Asociaţia pentru Tineret şi Evoluţie (ATE) a prezentat SkillUP 18+, un program educaţional care porneşte de la întrebarea: ce voi face mai departe şi cum aleg într-o lume care se schimbă atât de repede? Programul aduce împreună meseriile de astăzi şi meseriile viitorului şi încurajează educaţia, finalizarea liceului şi promovarea Bacalaureatului: „Nu vrem să le spunem tinerilor ce meserie să aleagă. Vrem să-i ajutăm să descopere câte drumuri au, de fapt. Îi încurajăm să înveţe, să îşi ia Bacalaureatul, să urmeze o facultate dacă aceasta este alegerea potrivită pentru ei, dar şi să nu mai privească meseriile prin lentila generaţiilor trecute. Lumea se schimbă şi, odată cu ea, se schimbă şi felul în care vom munci. Cred că rolul educaţiei nu este doar să pregătească un tânăr pentru o profesie, ci să pregătească omul care va trebui să trăiască şi să muncească în ambele lumi: în lumea meseriilor de astăzi şi în cea a meseriilor viitorului”, a declarat Maria Socea, preşedintele Asociaţiei pentru Tineret şi Evoluţie.

Programul a inclus şi activităţi nautice pe Dunăre, radioamatorism, drone, ateliere de supravieţuire în natură, prim ajutor, jocuri de strategie şi seri de muzică sub cerul liber.

Atlantykron continuă să funcţioneze ca o academie fără ziduri, în care cunoaşterea se transmite direct, de la om la om, iar întrebările despre viitor rămân deschise.