Aur sau acţiuni? Randamentul unei investiţii de 10.000 de dolari în SUA, în ultimii 25 de ani

Investitorii pun mereu aceeaşi întrebare în privinţa plasamentelor: aur sau acţiuni? Din anul 2000, o serie de crize, creşteri ale inflaţiei şi schimbări de politici a testat ambele active, conform unei analize visualcapitalist.com, realizată în parteneriat cu BullionVault, care arată cum a crescut un plasament de 10.000 de dolari în aur, respectiv unul cu aceeaşi valoare în acţiuni din indicele bursier S&P 500 în ultimii 25 de ani. Analiza include perioada cuprinsă între luna ianuarie 2000 şi octombrie 2025, utilizând datele furnizate de investing.com şi Yahoo Finance.

• Cum a crescut randamentul plasamentului de 10.000 de dolari, în cicluri

Conform celor mai recente date, valoarea de 10.000 de dolari în aur a ajuns la 126.596,38 dolari anul acesta, în timp ce plasamentul de 10.000 de dolari în acţiuni din indicele S&P 500 a atins 77.495,83 dolari. Drept urmare, aurul a crescut cu 10,4% anual, comparativ cu 8,3% în cazul acţiunilor, în aceeaşi perioadă. Diferenţa de valoare a investiţiei în aur la 1 octombrie 2025 este de 49.100,54 dolari, respectiv cu 63,4% mai mare decât indicele S&P 500, în termeni procentuali, potrivit sursei citate.

În decembrie 2020, anul pandemiei de Covid, plasamentul în aur valora 64.710,55 dolari, iar cel în acţiuni - 40.416,65 dolari. La 1 decembrie 2022, plasamentul în aur valora 64.398,47 dolari, iar cel în acţiuni - 42.597,40 dolari.

• De ce a depăşit aurul acţiunile

Acţiunile au suferit scăderi majore în anii 2001-2002, 2008-2009 şi 2022, care au încetinit creşterea capitalizării companiilor, chiar şi cu dividende. În acelaşi timp, aurul a beneficiat de inflaţia în creştere, volatilitatea cursului valutar şi de achiziţiile continue din partea băncilor centrale şi a altor instituţii publice. Astfel, creşterile de inflaţie şi incertitudinea politică au sporit rolul aurului ca rezervă de valoare.

În mod special, aurul a atins niveluri record în anii 2024-2025, deoarece riscurile macroeconomice au rămas ridicate.

Amintim că, luna trecută, preţul aurului a atins, pentru prima dată, pragul de 4.000 de dolari uncia, în condiţiile în care investitorii au căutat un refugiu sigur faţă de un dolar mai slab, de volatilitatea geopolitică şi incertitudinea economică.

În acelaşi timp, China şi alte ţări şi-au diversificat investiţiile în aur, îndepărtându-se de obligaţiunile de trezorerie ale SUA, respectiv orientându-se către aur, în urma sancţiunilor dure impuse de Washington Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Investitorii individuali au făcut, de asemenea, plasamente în aur ca protecţie împotriva inflaţiei persistente.

În asemenea condiţii, cotaţia aurului a urcat cu peste 50% anul acesta.

• Metalul galben a câştigat atunci când a apărut întrebarea ”aur sau acţiuni?”

Timp de peste 25 de ani, aurul a generat un randament mai mare şi mai puţine eşecuri notabile. Prin urmare, şi-a păstrat puterea de cumpărare atunci când au apărut şocuri şi s-a consolidat atunci când a revenit stabilitatea.

Pentru cei care economisesc pe termen lung, apreciind rezistenţa şi lichiditatea, datele evidenţiază că, de la începutul noului mileniu, metalul galben a câştigat atunci când a apărut întrebarea ”aur sau acţiuni?”.

Pentru investitorii care doresc să cumpere aur, există mai multe modalităţi de a deţine lingouri. Cu toate acestea, costurile au contat de-a lungul deceniilor. Chiar şi taxele anuale mici cresc decalajele între metale şi ETF-uri (fonduri trazacţionate la bursă), conform sursei citate.

Prin urmare, mulţi investitori preferă aurul fizic, depozitat în seif, deţinut în proprietate directă şi depozitare transparentă.

• WGC: Băncile centrale preferă pentru rezerve aurul

Băncile centrale din întreaga lume se aşteaptă ca ponderea deţinerilor de aur în rezervele lor să crească în următorii cinci ani, în timp ce ponderea dolarului ar urma să scadă, conform unui studiu publicat vara aceasta de Consiliul Mondial al Aurului (WGC), citat de Reuters.

La studiu au participat 73 de bănci centrale, iar 76% dintre acestea se aşteaptă ca deţinerile lor de aur să crească în următorii cinci ani, comparativ cu 69% anul trecut. Aproape trei sferturi dintre respondenţi se aşteaptă ca rezervele băncilor centrale denominate în dolari să fie mai reduse în următorii cinci ani, comparativ cu 62% anul trecut.

Potrivit WCG, 95% dintre respondenţi cred că rezervele de aur ale băncilor centrale vor creşte în următoarele 12 luni, comparativ cu 81% anul trecut, în timp ce Banca Angliei (BoE) rămâne locul preferat pentru depozitarea rezervelor de aur ale băncilor centrale.

”Performanţa aurului în timpul perioadelor de criză, diversificarea portofoliilor şi acoperirea riscurilor privind inflaţia sunt motivele pentru majorarea rezervelor de aur în viitor”, menţionează WGC.

Potrivit WGC, cererea globală de aur s-a menţinut solidă în ultimul deceniu, alimentată de consolidarea rezervelor băncilor centrale, cererea de investiţii şi de bijuterii. China a fost principalul producător global de aur vreme de mai bine de un deceniu, potrivit sursei citate. Aceasta notează că, în 2024, ţara asiatică a produs 380 de tone de aur, în creştere cu doar 8% faţă de cele 351 de tone din 2010. În ciuda creşterii modeste, dominaţia sa reflectă investiţiile pe termen lung în infrastructura minieră şi de rafinare internă. Industria minieră susţinută de stat a Chinei contribuie, de asemenea, la izolarea acesteia de volatilitatea globală. Rusia, aflată pe locul al doilea în clasament, şi-a sporit producţia de aur cu 63% din 2010, ajungând la 330 de tone în 2024. Această creştere este determinată de investiţiile mari în proiecte miniere şi de o concentrare strategică pe consolidarea rezervelor naţionale. Urmează Australia, cu 284 de tone în 2024, mai mult cu11% faţă de cantitatea extrasă în 2010: 257 de tone. În schimb, Canada, plasată pe poziţia a patra, a înregistrat cea mai mare creştere în rândul primelor cinci ţări producătoare, de 98% - de la numai 102 tone în 2010, la 202 tone în 2024.