BNS: Măsurile fiscale propuse de Guvern sunt neechitabile şi evită o reformă reală

Blocul Naţional Sindical (BNS) acuză Guvernul, într-un document prezentat în Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că preferă măsuri fiscale nedrepte care lovesc în cei cu venituri mici, în locul unei reforme echitabile care să vizeze, printre altele, impozitarea multinaţionalelor pe profit şi stoparea externalizării câştigurilor către firmele-mamă.

„Se preferă în continuare să nu se realizeze o reformă fiscală reală, s-a preferat calea uşoară pentru Guvern. Măsurile propuse sunt neechitabile”, arată BNS, criticând majorarea cotelor de TVA de la 5% şi 9% la 11% şi a cotei standard de la 19% la 21%. Potrivit sursei citate, aceste modificări vor plasa România printre ţările europene cu cel mai mare TVA efectiv, afectând disproporţionat categoriile vulnerabile, în condiţiile în care principala problemă rămâne evaziunea fiscală, nu nivelul cotei.

Sindicaliştii susţin menţinerea actualei cote de TVA sau o eventuală creştere de maximum un punct procentual, precum şi aplicarea cotei reduse de TVA la facturile de energie electrică şi gaze pentru populaţie. De asemenea, propun ca, începând cu 1 ianuarie 2026, sectoare precum HORECA, vânzarea de locuinţe şi îngrăşămintele să treacă la cota standard de TVA. În domeniul sănătăţii, BNS cere ca toate cheltuielile salariale să fie asumate în mod transparent din bugetul public.

În ceea ce priveşte contribuţiile sociale, BNS consideră că statul ar trebui să acopere CASS pentru şomeri şi pentru beneficiarii venitului minim garantat, având în vedere că fondul de şomaj înregistrează excedent anual. În paralel, solicită controale extinse în zonele cu evaziune fiscală şi muncă la negru, precum şi operaţionalizarea sancţiunii de sistare a activităţii pentru angajatorii care folosesc muncă nedeclarată, măsură prevăzută de Codul Muncii încă din 2017, dar rămasă inaplicabilă din lipsa unei proceduri emise de Inspecţia Muncii.

BNS mai propune reglementarea clară a muncii dependente şi aplicarea aceluiaşi tratament fiscal pentru toate tipurile de venituri. Potrivit organizaţiei, este inechitabil ca un salariat să plătească impozit şi contribuţii la întregul salariu, în timp ce în alte cazuri, cum ar fi contractele combinate cu drepturi de autor, contribuţiile se plătesc doar pentru salariul minim. Sindicaliştii consideră că este necesară o reaşezare a sarcinii fiscale între angajat şi angajator, alături de un grup de lucru care să analizeze efectele măsurilor adoptate în trecut, inclusiv capcana salariilor mici creată de deductibilitatea de 300 de lei pentru angajaţii cu salariul minim.

Alte revendicări vizează reglementarea muncii pe platforme şi fiscalizarea corectă a acestui tip de activitate, revizuirea redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale şi sancţionarea concesionarilor care întârzie începerea exploatării. Sindicaliştii cer, de asemenea, reducerea veniturilor excesive obţinute fără criterii de performanţă de către managerii regiilor autonome, membrii consiliilor de administraţie, Curtea Constituţională şi beneficiarii de pensii speciale. Aceştia atrag atenţia şi asupra numărului mare de firme care nu depun bilanţuri, deşi figurează înregistrate la ONRC.

Totodată, BNS solicită redimensionarea indemnizaţiilor din consiliile de administraţie, precum cele de la Exim Bank, şi extinderea responsabilităţii privind reducerea deficitului bugetar şi asupra altor categorii profesionale precum parlamentari, judecători, magistraţi, militari şi poliţişti. În final, propun modificarea Legii achiziţiilor publice pentru a interzice subcontractarea activităţilor de bază, în scopul limitării practicilor în care firmele mari câştigă licitaţii, dar redirecţionează lucrările către entităţi care folosesc muncă la negru.