Bogdan Maioreanu (Analist eToro): Reizbucnirea conflictului cu Iranul ameninţă să creeze un nou şoc inflaţionist

Reizbucnirea conflictului cu Iranul determină din nou creşterea preţurilor la petrol şi combustibili la nivel mondial şi readuce în prim-plan temerile legate de inflaţie, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. În România, inflaţia anuală din iunie a scăzut uşor, de la 10,9% la 10,4%. Preţul energiei electrice a crescut cu 59,97% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un efect care decurge din eliminarea plafonării preţurilor anul trecut, energia electrică, gazul şi încălzirea înregistrând o creştere de 35,17%. Preţurile combustibililor au rămas ridicate,motorina a crescut cu 28,16%, iar benzina cu 22,74% faţă de acum 12 luni.

Încercările Iranului de a bloca din nou Strâmtoarea Ormuz şi atacurile SUA asupra mai multor ţinte din Republica Islamică au determinat creşterea preţurilor petrolului. După un minim de 71,57 dolari pe 1 iulie, preţul contractelor futures pe petrolul Brent cu livrare în septembrie a atins luni aproape 80 de dolari. Între timp, preţul ţiţeiului WTI a atins aproape 75 de dolari. Pieţele sunt îngrijorate că şocul ofertei va continua, dar preţurile se află încă în „backwardation”, ceea ce înseamnă că traderii speră la o normalizare a preţurilor în viitorul apropiat. Perioada recentă ne-a arătat că pacea duce la scăderea rapidă a preţurilor. De la un maxim de aproape 103 dolari pe baril pe 18 mai, ţiţeiul Brent a revenit la niveluri apropiate de 70 de dolari în mai puţin de două luni.

Creşterea actuală a preţurilor globale la petrol începe să se resimtă şi la pompe, după un scurt respiro determinat de armistiţiul de la mijlocul lunii trecute. Potrivit site-ului peco online, în România, comparativ cu luna trecută, preţul mediu al unui litru de benzină a scăzut cu 4,3%, în timp ce preţul mediu al unui litru de motorină a crescut cu 1,9%. Datele privind inflaţia pentru luna iunie arată că, pe bază anuală, benzina s-a scumpit cu aproape 23%, în timp ce preţurile motorinei au crescut cu peste 28%. Creşterea preţurilor la combustibili va continua să influenţeze inflaţia din România, care în iunie a rămas cea mai ridicată din Uniunea Europeană, la 10,42%.

Inflaţia în scădere şi inteligenţa artificială au fost cele două teme care au animat pieţele în ultima vreme, dar acum riscurile legate de inflaţie au revenit, iar sectorul AI se află sub presiune, ceea ce îngrijorează investitorii. Pe lângă criza din Iran, pieţele au înregistrat ieri o vânzare masivă a acţiunilor producătorilor de cipuri de memorie care aprovizionează sectorul inteligenţei artificiale. Acţiunile din sectorul memoriilor şi al celor legate de AI au înregistrat luni o scădere bruscă pe bursa din Coreea de Sud. SK Hynix a scăzut cu peste 15%, în timp ce Samsung Electronics a pierdut aproape 11%. Într-o singură sesiune de tranzacţionare, entuziasmul care a urmat debutului SK Hynix pe Nasdaq, vineri, s-a evaporat aproape complet. Amploarea valului de vânzări a fost atât de severă încât indicele KOSPI din Coreea de Sud a scăzut cu aproximativ 9%, declanşând o suspendare temporară a tranzacţionării. Vânzarea masivă s-a extins rapid şi la sectorul american al memoriilor. Acţiunile SanDisk au scăzut cu aproape 13%, în timp ce Micron şi Western Digital au înregistrat pierderi de peste 4%.

În această săptămână, investitorii vor fi preocupaţi nu doar de începutul sezonului de raportare a rezultatelor financiare din SUA, ci şi de datele la fel de importante privind inflaţia din Statele Unite, precum şi de apariţiile preşedintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, în faţa Congresului. Indicele preţurilor de consum (IPC) va fi publicat marţi, urmat de indicele preţurilor de producţie (IPP) miercuri. Ambele rapoarte vor fi publicate cu puţin timp înainte de apariţiile lui Warsh. Marţi, acesta va depune mărturie în faţa Comisiei pentru servicii financiare a Camerei Reprezentanţilor, urmând ca miercuri să se prezinte în faţa Comisiei bancare a Senatului.

Împreună, aceste date macroeconomice şi declaraţii sunt pe cale să modeleze aşteptările privind şedinţa Fed de peste două săptămâni, pieţele monetare atribuind în prezent o probabilitate de 43% unei majorări a ratei dobânzii în iulie şi o probabilitate de peste 51% pentru septembrie. Orice ton neaşteptat de dur privind inflaţia din partea lui Warsh ar putea creşte rapid aceste probabilităţi, în timp ce o poziţie mai „blândă” le-ar reduce probabil, pregătind terenul pentru o volatilitate sporită, pe măsură ce investitorii caută semnale mai clare privind politica monetară. Pe termen scurt, mesajele Fed vor avea probabil o importanţă mai mare pentru pieţe decât orice date economice izolate. Valori mai scăzute ale inflaţiei ar putea atenua îngrijorările legate de ratele dobânzilor şi ar putea oferi sprijin acţiunilor, dar o inflaţie mai puternică decât aşteptările sau un mesaj agresiv din partea lui Warsh ar putea determina creşterea dolarului american şi a randamentelor titlurilor de stat, exercitând o presiune deosebită asupra sectoarelor sensibile la rata dobânzii, precum cel tehnologic.

În acest context de tensiuni geopolitice reînnoite, reizbucnirea conflictului cu Iranul riscă să transforme şocul petrolier de astăzi într-un nou puseu inflaţionist mai amplu mâine. Conform celui mai recent sondaj eToro „Retail Investor Beat”, inflaţia reprezintă principalul risc extern pentru portofoliile investitorilor români (24%), în timp ce pentru investitorii din întreaga lume, inflaţia se află pe locul al treilea (19%). Astfel, conflictul din Golf adaugă un alt strat de incertitudine în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor şi a ratelor dobânzilor. Dacă acest conflict se intensifică sau Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, presiunile asupra preţurilor din sectorul energetic ar putea complica lupta băncilor centrale împotriva inflaţiei tocmai când acestea sperau să declare victoria, făcând ca săptămânile următoare să fie critice atât pentru factorii de decizie, cât şi pentru investitori.