Aurul, la răscruce: de ce analiştii rămân optimişti

Tedinţa de scădere a aurului s-a temperat luna trecută, după patru luni consecutive de depreciere, care au coborât cotaţia spot a metalului galben cu circa 27% faţă de maximul istoric de 5.595 de dolari pe uncie, atins în ianuarie 2026, potrivit datelor Investing.com.

Creşterea inflaţiei, alimentată de scumpirea petrolului în contextul conflictului din Iran, a întărit aşteptările că băncile centrale vor menţine dobânzile la niveluri ridicate şi chiar vor înăspri politica monetară, ceea ce a redus atractivitatea aurului. Totodată, aprecierea dolarului american a accentuat presiunile asupra cotaţiei metalului preţios, în prima parte din 2026, conform presei internaţionale.

Cu toate acestea, după corecţia accentuată din acest an, evoluţia din ultimele săptămâni arată că presiunea la vânzare se temperează, iar aurul pare să îşi fi găsit un nivel de suport în jurul pragului de 4.000 de dolari pe uncie, potrivit unor analişti.

”Aurul a avut o evoluţie mai bună în această lună (n.r. luna trecută). Un factor important de susţinere a fost faptul că preţul metalului a găsit un fel de prag de sprijin în jurul nivelului de 4.000 de dolari, ceea ce a atras cumpărători la scăderi”, a spus Tim Waterer, analist-şef de piaţă la KCM Trade, citat de Reuters într-un articol apărut la finele săptămânii trecute.

Vineri, în jurul orei 14:00, metalul preţios se tranzacţiona la 4.055 de dolari pe uncie în piaţa spot, conform datelor Investing.com.

• BCA Research: ”Multipolaritatea geopolitică, încetinirea globalizării şi dezechilibrele fiscale ale Statelor Unite vor continua să susţină aurul”

Deşi aurul este considerat, în general, un instrument de protecţie împotriva inflaţiei, dobânzile mai ridicate îi pot reduce atractivitatea, deoarece cresc costul de oportunitate al deţinerii unui activ care nu generează randament, conform Reuters.

Rezerva Federală a menţinut miercuri ratele dobânzilor neschimbate în intervalul ţintă de 3,50%-3,75%, iar preşedintele instituţiei, Kevin Warsh, a oferit puţine indicii cu privire la următoarea decizie de politică monetară a băncii centrale americane, dar traderii se aşteaptă la creşteri. Potrivit instrumentului FedWatch al CME Group, pieţele estimau vineri, în jurul prânzului, o probabilitate de 63% ca Fed să majoreze dobânzile în luna septembrie.

”Pe termen lung, criza din Strâmtoarea Hormuz se va estompa, însă multipolaritatea geopolitică, încetinirea globalizării şi dezechilibrele fiscale ale Statelor Unite vor continua să susţină aurul ca instrument de protecţie împotriva riscurilor asociate activelor americane”, au afirmat analiştii BCA Research într-o notă, conform Reuters.

• ING: ”Aurul va rămâne, cel mai probabil, sensibil la evoluţiile de pe pieţele energiei şi la aşteptările privind politica monetară a SUA”

Unii analişti văd puţine şanse pentru dezvoltarea unui raliu susţinut, care să readucă aurul la recordurile istorice atinse în acest an, după cum reiese dintr-un articol publicat de CNBC în data de 23 iulie.

Warren Patterson şi Ewa Manthey, strategi pentru mărfuri ai ING, pun oprirea scăderii aurului pe seama achiziţiilor la preţuri reduse după recentele scăderi, mai degrabă decât unei schimbări semnificative a contextului geopolitic sau macroeconomic, potrivit sursei menţionate.

”Deşi tensiunile din Orientul Mijlociu susţin metalele preţioase, pieţele pun în balanţă datele economice mai slabe din Statele Unite şi riscurile inflaţioniste generate de creşterea costurilor cu energia”, au declarat Patterson şi Manthey.

Analiştii ING au adăugat că aurul ”va rămâne, cel mai probabil, sensibil la evoluţiile de pe pieţele energiei şi la aşteptările privind politica monetară a SUA”, însă au afirmat că argintul ”ar putea continua să depăşească performanţa aurului dacă avansul metalelor industriale se menţine, concomitent cu cererea pentru active de refugiu”, conform CNBC.

În schimb, analiştii Bank of America consideră că este posibil ca preţul aurului să continue să scadă, după ce a înregistrat în trimestrul încheiat la sfârşitul lunii iunie cea mai slabă performanţă trimestrială din ultimii 13 ani, potrivit sursei menţionate.

”Semnalul tehnic de tip «crucea morţii», nivelul ridicat al poziţiilor nete long şi asemănările cu maximele importante din trecut sporesc riscul unei corecţii mai ample şi de mai lungă durată”, a transmis Bank of America într-o notă publicată la 16 iulie.

Un model tehnic de tip «crucea morţii» apare atunci când media mobilă pe termen scurt a unui activ - calculată, de regulă, pe o perioadă de 50 de zile - coboară sub media mobilă pe termen lung, calculată, de obicei, pe 200 de zile.

• Diane Garrett, Hycroft Mining: ”Fundamentele mărfurilor rămân extrem de solide, în special în cazul aurului”

Recenta scădere a preţurilor reprezintă o ”corecţie normală”, iar piaţa actuală de creştere nu este compromisă, consideră Diane Garrett, preşedintele executiv şi directorul general al dezvoltatorului american de proiecte de aur şi argint Hycroft Mining, conform CNBC.

”Fundamentele mărfurilor rămân extrem de solide, în special în cazul aurului, deoarece acesta a depăşit titlurile de Trezorerie ale SUA (n.r. în preferinţele investitorilor) şi a devenit principala clasă de active, ... şi începe să devină parte din arhitectura sistemului financiar”, a spus ea.

Garrett consideră că oamenii nu vor să deţină active susţinute de datoria altei ţări. ”Asistăm la 17 luni consecutive de achiziţii (n.r. de aur) din partea băncilor centrale. Aceste cifre sunt foarte convingătoare”, a afirmat preşedintele Hycroft Mining, potrivit sursei menţionate.

• Analiştii şi-au redus estimările pentru aur

Analiştii şi-au redus prognozele privind preţul aurului pentru prima dată de la sfârşitul anului 2023, după corecţia puternică faţă de maximele istorice atinse în ianuarie, arată un sondaj Reuters. Cu toate acestea, majoritatea se aşteaptă ca preţul să fie susţinut în continuare de achiziţiile băncilor centrale şi de preocupările legate de sustenabilitatea fiscală, conform unui articol publicat de trustul de presă la mijlocul săptămânii trecute.

Sondajul, realizat într-o perioadă de trei săptămâni anterioare datei de 28 iulie, în rândul a 29 de analişti şi traderi, indică o prognoză mediană pentru preţul aurului de 4.509 dolari pe uncie în 2026, sub estimarea de 4.916 dolari din urmă cu trei luni şi marchează prima reducere a estimărilor din ultimele 11 trimestre.

În pofida scăderii recente, analiştii afirmă că principalii factori structurali care susţin preţul aurului - precum tensiunile geopolitice, nivelul ridicat al datoriei guvernamentale şi deprecierea valorii monedelor - rămân neschimbaţi, scrie Reuters.

”Trecând peste volatilitatea pe termen scurt, considerăm că fundamentele structurale ale creşterii preţului aurului nu s-au schimbat. Preţul aurului caută un nivel de susţinere înainte de a se putea concentra asupra următorului factor care să stimuleze o nouă creştere”, a spus Suki Cooper, analist la Standard Chartered.

• Achiziţiile băncilor centrale

O temă comună în răspunsurile participanţilor la sondaj a fost că băncile centrale vor rămâne, cel mai probabil, cea mai sigură sursă de cerere, chiar dacă ritmul achiziţiilor se va tempera faţă de nivelurile record din ultimii ani, potrivit Reuters.

De menţionat că, în primul trimestru al acestui an, băncile centrale au înregistrat cele mai reduse achiziţii nete de aur din ultimii peste 15 ani, după ce o estimare iniţială de 244 de tone a fost revizuită în scădere la doar 57 de tone, conform unui raport al Consiliului Mondial al Aurului, preluat de Financial Times.

Revizuirea a avut loc după ce o parte din aurul despre care se credea iniţial că a fost cumpărat de sectorul oficial a fost reclasificat în categoria tranzacţiilor extrabursiere (OTC).

Pe de altă parte, achiziţiile au accelerat în trimestrul al doilea, ajungând la 289 de tone - de aproape cinci ori mai mult decât în primul trimestru -, în principal datorită cumpărărilor realizate de China şi Polonia, potrivit sursei menţionate.

”Deteriorarea situaţiei fiscale, îngrijorările privind credibilitatea monedelor şi reducerea treptată a dependenţei excesive de dolar rămân factori puternici”, a declarat David Russell, director general al dealerului şi brokerului de metale preţioase GoldCore, conform Reuters.

Pe de altă parte, analiştii s-au arătat, în general, mai puţin optimişti în privinţa cererii de bijuterii, în special în India şi China, cele mai mari pieţe de aur fizic din lume.

”Preţurile ridicate vor continua, cel mai probabil, să afecteze cererea, în special în India, după majorarea taxelor de import”, a declarat Anushree Ganeriwala, analist la Economist Intelligence Unit.

În luna mai, India a majorat taxele vamale la import pentru aur şi argint de la 6% la 15%, în încercarea de a limita achiziţiile de metale preţioase din străinătate şi de a reduce presiunea asupra rezervelor valutare ale ţării, conform Reuters.

• John Ing: ”Deşi raliul aurului din ultimii doi ani a intrat într-o fază de consolidare, care îi oferă un răgaz binevenit, considerăm că această piaţă ascendentă abia a început”

Aurul poate urca până la 6.000 de dolari pe uncie, pe măsură ce creşterea datoriei publice a Statelor Unite şi achiziţiile realizate de băncile centrale vor susţine tendinţa de creştere a metalului preţios, estimează John Ing, preşedintele firmei de brokeraj Maison Placements din Toronto, conform unui articol publicat în data de 24 iulie pe platforma de ştiri dedicată industriei miniere şi metalelor, mining.com.

Prognoza se bazează pe datoria federală a SUA, care se ridică la 39.000 de miliarde de dolari, din care circa 1.000 de miliarde de dolari reprezintă costurile anuale cu dobânzile, precum şi pe cererea susţinută de aur din partea sectorului oficial (n.r. bănci centrale, guverne, etc).

”Deşi raliul aurului din ultimii doi ani a intrat într-o fază de consolidare, care îi oferă un răgaz binevenit, considerăm că această piaţă ascendentă abia a început. Continuăm să ne aşteptăm ca aurul să atingă 6.000 de dolari pe uncie, în cadrul acestui ciclu ascendent multianual”, a scris Ing, un veteran cu 50 de ani de experienţă în domeniul investiţii, conform mining.com.

Metalul galben s-a apreciat cu circa 68% din 2024, marcând unul dintre cele mai puternice raliuri ale aurului din era modernă şi modificând semnificativ perspectivele economice ale unor proiecte considerate anterior marginale. ”Un avans susţinut către nivelul de 6.000 de dolari pe uncie ar majora marjele producătorilor, ar creşte fluxurile de numerar disponibile şi ar stimula achiziţiile, în condiţiile în care companiile miniere se confruntă cu dificultăţi în înlocuirea rezervelor”, a afirmat Ing.

• Unele guverne au început să repatrieze rezervele fizice de aur din seifurile din New York şi Londra, conform preşedintelui Maison Placements

Ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la 54% în primul trimestru al anului trecut, de la 71% în 1999. Investitorii străini deţin aproape 10.000 de miliarde de dolari din piaţa titlurilor de Trezorerie ale SUA, evaluată la 32.000 de miliarde de dolari, ceea ce lasă Washingtonul vulnerabil dacă cererea externă va slăbi, în condiţiile în care guvernul federal continuă să se împrumute, spune preşedintele Maison Placements, conform Reuters.

Ing susţine că Rezerva Federală nu poate susţine cererea pentru titlurile de Trezorerie prin majorarea masei monetare fără a alimenta inflaţia. Potrivit acestuia, masa monetară în sens larg din SUA a crescut de aproape patru ori din mai 2000, până la 23.000 de miliarde de dolari, direcţionând mai mult capital către activele financiare şi activele reale.

Pe lângă achiziţiile de aur ale băncilor centrale, unele guverne au început să repatrieze rezervele fizice de aur din seifurile din New York şi Londra, pentru a-şi reduce expunerea la sancţiuni şi riscuri politice. În opinia lui Ing, această tendinţă nu va înlocui dolarul prea curând, însă va consolida rolul aurului, pe măsură ce statele îşi diversifică rezervele între mai multe valute şi clase de active, conform mining.com.