În contextul în care discuţiile din spaţiul public vehiculează tot mai des informaţii despre o iminentă majorare a TVA cu 2%, fără să fie clar dacă această creştere se aplică la toate cotele de TVA aplicate în prezent în România: 19% - cota standard, 9% - pentru alimente, apă, HORECA şi 5% pentru cărţi, ziare, manuale şi anumite tipuri de locuinţe, CC Tax Advisory atrage atenţia asupra faptului că, în absenţa unor măsuri profunde de reformă la nivel local, eficienţa acestei creşteri a TVA este pusă serios sub semnul întrebării, potrivit unui comunicat emis redacţiei.
”Da, creşterea TVA ar genera mai multe venituri la bugetul consolidat în anul 2025. Asta, în
condiţiile încare presupunem că se menţine tendinţa de colectare în creştere, ceea ce este o
presupunere cel puţin problematică, pentru că orice specialist în fiscalitate ştie că riscul de
neconformare şi evaziune creşte odată cu mărirea taxelor sau impozitelor. Deci, da, se
rezolvă o parte din problema legată de deficit. Însă îndemn cu tărie decidenţii să aibă în
vedere necesitatea imperativă a unor reforme foarte serioase la nivel local. De ce? Pentru că în condiţiile în care 1 leu din 5 merge la bugetele locale, atunci nu avem decât o măsură care va genera inflaţie, costuri mai mari pentru orice produs sau serviciu pe care cetăţeanul îl va plati, şi se ratează complet miza sistemică, adică reducerea cheltuielilor statului pe termen lung”, declară drd. Cornelia Năstase, CEO al CC Tax Advisory.
Potrivit sursei, totodată, Cornelia Năstase arată că autorităţile româneşti nu pot folosi argumentul că taxele ar creşte în urma unei presiuni externe, pentru că recomandările FMI sunt foarte clare: creştere lentă a taxelor, reforme puternice imediate. ”Raportul FMI indica o cu totul altă cale de urmat. FMI vorbea în primul şi în primul rând despre reforme, apoi despre reducerea deficitului pe termen mediu şi despre creşterea lentă a taxelor. FMI nu cerea salturi uriaşe, precum majorarea TVA cu 3 puncte procentuale sau majorarea creşterea impozitului pe dividend de la 10% la 16% sau 19%. Spre exemplu, când vine vorba despre impozitul pe dividendele distribuite, FMI recomanda creşterea de la 8% la 10%, or România a făcut deja acest pas pentru anul 2025, fără să aibă nicio reformă la schimb”, mai arată Cornelia Năstase.
Opinia Cititorului