China dă din coate să ajungă pe primul loc

V.R.
Ziarul BURSA #Internaţional / 21 aprilie

Grafică de MAKE

Grafică de MAKE

China ţinteşte să devină cea mai mare economie mondială, intenţie care transpare şi din discursurile pe care le au oficialii ţării. Eforturile în această direcţie sunt vizibile, ţinând cont că economia chineză a fost singura care a crescut în anul pandemic şi a reuşit să-şi revină foarte rapid şi să-şi reia cursul normal.

China nu va urmări să devină o hegemonie, indiferent de cât de puternică va fi, conform preşedintelui Xi Jinping, care cere o guvernanţă globală "mai corectă şi mai echitabilă".

Oficialul chinez a lansat ieri, la Forumul anual Boao pentru Asia, desfăşurat în provincia Hainan, un apel la respingerea structurilor de putere hegemonice în guvernarea mondială.

În contextul tensiunilor în creştere dintre Washington şi Beijing, preşedintele Xi Jinping a criticat eforturile unor ţări de a construi bariere care "dăunează unora şi nu aduc beneficii nimănui".

Beijingul s-a confruntat din ce în ce mai mult cu SUA şi alte ţări, atât din Asia-Pacific, cât şi din Europa, pe diverse teme - de la drepturile omului la practici comerciale neloiale. Aceste ţări şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la creşterea influenţei politice şi economice a Chinei, considerând că ţara asiatică ameninţă ordinea globală.

La ceremonia de deschidere a Forumului Boao, Xi Jinping a spus: "Lumea vrea echitate, nu hegemonie. O ţară mare trebuie să arate că este o ţară mare asumându-şi mai multă responsabilitate. Oricât de puternică ar deveni, China nu va căuta niciodată hegemonia, expansiunea sau o sferă de influenţă, şi nici nu se va angaja vreodată într-o cursă a înarmărilor". Potrivit liderului chinez, ţara pe care o conduce este un campion al globalizării şi al sistemului comercial multilateral, iar normele internaţionale nu ar trebui stabilite de una sau câteva naţiuni.

Fără să numească vreo ţară, preşedintele chinez a spus că marile naţiuni ar trebui să se comporte într-un mod "potrivit cu statutul lor".

Amintim însă, că statul chinez a impus sancţiuni comerciale unilaterale împotriva unor ţări, inclusiv Australiei, după ce ţara respectivă şi-a exprimat sprijinul pentru o anchetă internaţională cu privire la pandemia de coronavirus, care a izbucnit în China.

Relaţii tensionate

Declaraţiile făcute de oficialul chinez au venit în timp ce relaţiile SUA-China nu sunt deloc liniştite sub conducerea preşedintelui american democrat Joe Biden. Asta, după ce practicile comerciale ale Chinei au fost în centrul unui intens război vamal între Beijing şi Washington sub administraţia anterioară, a republicanului Donald Trump, când SUA acuzau Beijingul că dispune de filiale americane care le conferă firmelor chinezeşti un avantaj neloial în străinătate şi de transferuri forţate de tehnologie şi proprietate intelectuală.

Statele Unite, Regatul Unit, Japonia şi alte state s-au pronunţat împotriva Chinei cu privire la probleme care variază de la autonomia Hong Kongului - o regiune administrativă specială chineză - până la acuzaţii de încălcări grave ale drepturilor omului în vestul Chinei.

Beijingul, la rândul său, a acuzat Washingtonul de amestec în afacerile sale interne.

Luna trecută, Joe Biden a declarat că statul chinez are "un obiectiv general de a deveni ţara lider, cea mai bogată şi cea mai puternică din lume". Preşedintele SUA a mai spus că nu va lăsa să se întâmple acest lucru. Amintim că, la finele săptămânii trecute, Joe Biden a organizat primul summit cu prezenţă fizică la Casa Albă de când a fost învestit în funcţie, cu premierul japonez Yoshihide Suga, iar China s-a situat în centrul agendei întrunirii. Cei doi lideri au declarat că "împărtăşesc temeri serioase" privind situaţia drepturilor omului în Hong Kong şi în regiunea chineză Xinjiang, unde, conform Casei Albe, Beijingul comite un genocid împotriva etnicilor uiguri musulmani.

China neagă, însă, comiterea vreunor abuzuri.

Într-o demonstraţie de cooperare economică ce exclude China, Biden a spus că SUA şi Japonia vor face investiţii comune în domenii precum tehnologia 5G, inteligenţa artificială, calculul cuantic, genomica şi lanţurile de aprovizionare cu semiconductori.

În acest context, Beijingul caută să-şi consolideze legăturile cu vecinii săi din Asia de Sud-Est.

Amintim că, potrivit celui mai recent top Forbes privind cei mai puternici lideri ai lumii, realizat pentru 2018, Xi Jinping deţine primul loc, fiind urmat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ex-liderul american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel şi proprietarul gigantului american al retailului online Amazon, Jeff Bezos.

Xi Jinping denunţă proiectul unei taxări a carbonului în UE

Preşedintele chinez Xi Jinping a denunţat vineri, în faţa omologului său francez Emmanuel Macron şi a cancelarului Angela Merkel, "barierele comerciale" ridicate în numele luptei împotriva modificărilor climatice, referindu-se la introducerea unei taxe pe carbon, măsură analizată la nivelul Uniunii Europene (UE), potrivit AFP. Comisia Europeană urmează să prezinte, până în iunie, propriul text în materie şi să-l supună aprobării statelor membre UE.

Cei trei lideri au discutat într-o videoconferinţă în privinţa mizei luptei împotriva modificărilor climatice înaintea lansării unei serii de reuniuni internaţionale care să abordeze această problemă, dar şi criza din sănătate.

Prima dintre reuniuni este summitul virtual pe tema luptei împotriva modificărilor climatice prevăzut pentru zilele de 22-23 aprilie, la iniţiativa preşedintelui american Joe Biden.

Xi Jinping nu şi-a confirmat încă participarea la acest eveniment.

"Lupta împotriva modificărilor climatice este cauza comună a omenirii", a spus vineri Xi Jinping, subliniind: "Aceasta nu trebuie să devină o miză geopolitică, ţinta unor atacuri ale altor ţări sau un pretext de ridicare a unor bariere comerciale".

Oficialul chinez a menţionat că ţara sa - cel mai mare poluator din lume cu gaze cu efecte de seră - urmează să-şi reducă emisiile de CO2 până în 2030 şi să atingă neutralitatea în privinţa carbonului până în 2060.

China: "Scopul internaţionalizării yuanului nu este să înlocuiască dolarul"

China a încercat, recent, să atenueze temerile legate de faptul că ar urmări să atace poziţia dolarului american de principală monedă de constituire a rezervelor la nivel mondial, în condiţiile în care Beijingul face progrese în crearea propriului yuan digital, conform Bloomberg.

Viceguvernatorul Băncii Populare a Chinei (PBOC), Li Bo, a declarat că scopul internaţionalizării monedei ţării nu este să înlocuiască dolarul, iar eforturile de creare a yuanului digital urmăresc utilizarea internă a acestuia.

"Am spus de multe ori că internaţionalizarea yuanului este un proces natural, iar obiectivul nostru nu este să înlocuim dolarul american sau alte monede internaţionale", a subliniat Li Bo la Forumul Boao, menţionând: "Cred că obiectivul nostru este să îi permitem pieţei să aleagă, să faciliteze comerţul şi investiţiile internaţionale".

Banca centrală a Chinei testează în prezent utilizarea unui yuan digital în diferite programe pilot din întreaga ţară, iar administraţia Biden îşi intensifică controlul asupra progresului Chinei în privinţa yuanului digital, pe fondul temerilor legate de o viitoare înlocuire a dolarului.

China va extinde folosirea experimentală a unui yuan digital la mai multe oraşe, dar nu există un termen pentru lansarea oficială a acestuia. China se află în fruntea cursei globale de lansare a unor monede digitale ale băncilor centrale, pentru modernizarea sistemului financiar, prevenirea riscului pe care îl implică criptomonede de tipul Bitcoin şi accelerarea plăţilor interne şi internaţionale.

PBOC lucrează la moneda digitală proprie din 2014.

"Motivaţia pentru e-yuan, cel puţin deocamdată, se concentrează în principal pe uz intern", a menţionat Li Bo, adăugând: "Interoperabilitatea internaţională este o problemă foarte complexă şi încă nu ne grăbim să ajungem la o soluţie specială, deşi ar putea exista o utilizare transfrontalieră pe termen lung".

Banca centrală a Chinei intenţionează să testeze utilizarea transfrontalieră a yuanului digital la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022, unde ar putea fi folosită atât de utilizatorii interni, cât şi de sportivii şi vizitatorii din străinătate, conform spuselor lui Li Bo.

Agustin Carstens, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale, susţine că există un potenţial imens în utilizarea transfrontalieră a monedelor digitale, deoarece acestea ar putea face tranzacţiile valutare şi decontarea plăţilor extrem de eficiente. În opinia sa, ţările pot explora diverse modalităţi de a realiza interoperabilitatea internaţională, inclusiv prin compatibilizarea diferitelor sisteme şi crearea de legături de conectivitate între sisteme.

Shen Jianguang, economist-şef la JD.com Inc., afirmă că, în timp ce digitalizarea yuanului ar putea beneficia de pe urma utilizării sale în tranzacţiile transfrontaliere, factorul cheie în determinarea rolului global al acestei monede ar fi relaxarea controlul statului asupra capitalului. "Ca să ai o monedă de rezervă globală, trebuie să le permiteţi străinilor să o deţină, să o folosească", atrage atenţia Shen Jianguang, menţionând: "China va trebui, de asemenea, să le permită cetăţenilor săi să cumpere mai multe active străine, să îşi dezvolte în continuare pieţele financiare şi să permită o mai mare flexibilitate a cursului de schimb, pentru promovarea internaţionalizării yuanului".

China a atras fluxuri de capital masive pe pieţele sale financiare începând de anul trecut, sporind volumul de yuani tranzacţionaţi la nivel global, conform Bloomberg, care notează însă că deţinerile externe de acţiuni şi obligaţiuni locale rămân relativ scăzute, în jur de 5%, respectiv 3%. Cota de yuani din plăţile globale şi din rezervele băncii centrale este de aproximativ 2%, conchide sursa.

Beijingul depăşeşte New York-ul, devenind capitala miliardarilor lumii

Pentru prima dată în şapte ani, New York-ul a cedat titlul de capitală a miliardarilor lumii în favoarea Beijingului, conform datelor Forbes, care arată că, în 2020, Capitala chineză a câştigat 33 de miliardari noi, urcând numărul total al acestora la 100, faţă de cei 99 de miliardari din New York.

Potrivit listei Forbes World 2021, un sfert din cei 2.755 de membri ai săi trăiesc în zece oraşe, cu peste 10% rezidenţi în doar patru metropole chineze. Alături de Beijing, pe lista celor mai importante zece oraşe ale miliardarilor din lume se regăsesc, de asemenea, Shanghai, Shenzhen şi Hangzhou. Hong Kong se află pe locul trei al listei, cu 80 de miliardari.

Singura economie majoră care a crescut în 2020

Economia Chinei a consemnat, în 2020 - anul pandemiei, o creştere de 2,3%, fiind singura ţară majoră din lume care a evitat o scădere a PIB anul trecut. Pentru anul curent, Fondul Monetar Internaţional anticipează că PIB-ul Chinei va avea o creştere de 8,4%.

Potrivit Forumul Economic Mondial (WEF), care citează prognozele organismelor internaţionale, clasamentul celor mai mari economii ale lumii va arăta diferit în 2024, faţă de situaţia prezentă, poziţiile de top urmând să fie deţinute majoritar de ţări asiatice.

Anul trecut WEF arăta, în baza datelor Băncii Mondiale şi Forumului Monetar Internaţional (FMI), că ţările din Asia vor deţine patru din primele cinci poziţii ale topului marilor economii ale lumii, după mărimea Produsului Intern Brut în 2024, ceea ce va duce mai jos în acest clasament statele europene care încă sunt puteri economice.

Creşterea economică a Chinei a fost solidă încă din anii 1990, în timp ce India şi Indonezia au intrat mai recent în top 10 al celor mai mari economii din lume, iar aşteptările arată că aceste două ţări asiatice (India şi Indonezia) vor ajunge pe poziţiile trei şi cinci în 2024, când Japonia este preconizată să se claseze pe locul al patrulea, în timp ce Rusia va urca pe locul al şaselea.

Potrivit acestui top, în 2024, China va fi cea mai mare economie a lumii, detronând SUA, care vor ajunge pe locul al doilea. Urmează, conform scenariului mai sus menţionat, India, Japonia şi Indonezia. Pe următoarele locuri în Top 10 vor fi Rusia, Germania, Brazilia, Marea Britanie şi Franţa.

Conform WEF, unul dintre motoarele creşterii solide a PIB-ului Asiei îl reprezintă clasa mijlocie de pe continent, care prosperă tot mai mult.

Cea mai mare piaţă auto din lume a crescut cu 75% în martie

Cea mai mare piaţă auto din lume, a Chinei, şi-a continuat creşterea anul acesta, iar în martie a consemnat un plus de 75%, cu livrări de peste 2,5 milioane de maşini. Avansul lunar a fost cel de-al 12-lea consecutiv.

Luna trecută, China a înregistrat o creştere masivă, de 239%, pe sectorul vehiculelor electrificate, la 226.000 de unităţi.

China este, de asemenea, lider mondial pe segmentul consumului de oţel (şi cel mai mare producător de profil), de aur, de metale industriale, cărbune, energie, lux etc.

Decenii la rând, China a avut un model de creştere orientat pe export şi investiţii, însă acum Partidul Comunist are în plan o strategie (pentru anii 2021-2025) de implementare a unui model mai durabil, de creştere alimentată de consum, în special de cel provenit de la gospodării.

Potrivit specialiştilor, însă, China trebuie să accelereze investiţiile în infrastructură anul acesta, în condiţiile în care consumul, afectat de pandemia de Covid, nu se află la un nivel atât de ridicat cât să fie un motor de creştere.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Ieri era unul Pandele care citea propaganda din NYTimes despre China. Nu mai bine citim direct propaganda din China? Este mai precis decat sa citesti propaganda despre cea ar fi spus alta propaganda.

    "The Congress unanimously agrees that, Xi Jinping Thought on Socialism with Chinese ch aracteristics for a New Era, in addition to Marxism-Leninism, Mao Zedong Thought, Deng Xiaoping Theory, the Theory of Three Represents, and the Scientific Outlook on Development, shall constitute the guides to action of the Party in the Party Constitution." 

    Almost all previous top CPC leaders have had a reference to their ideological contribution included in the CPC Constitution, a fundamental law of the CPC which has supreme binding power for all the Party's 89 million members. 

    Kenneth Jarrett, president of the American Chamber of Commerce in Shanghai, said the "new era" in Xi's thought has at least two key meanings. 

    "First, the era when China emphasized economic growth at any cost is now over. China enters an era of smarter and more balanced growth. Second, China will play a bigger role on the world stage," Jarrett said. 

    In 2017 s-a inscris in Constitutia Partidului Comunist Chinez "Linia de gandire XI", dupa alte linii de gandire inscrise acolo. Pe scurt, s-a termina cu sclavagia chinezeasca de acum 20 de ani. Cresterea economica va fi mai balansata, cu atentie catre mediu. 

    Sa inteleg , ca intr-o competitie , nu are voie nimeni sa fie pe locul 1 si sa castige, acesta fiind doar privilegiul americanilor? Pai atunci de ce se mai fac competitii? Sa dea medalia de aur americanilor , iar celorlalti ce mai ramane. Chinezii, ca popor, nu au avut o viata usoara. Lasand la o parte comunismul lor cu fata capitalista, nu au un comportament diferit de cel al americanilor(sau al altora), atunci cand interesele le sunt amenintate!

    Deci nu inteleg supararea americanilor. 

    1. Ce nu intelegi?Se dau mari,asa au fost educati,ei sunt cei mai cei!Problema este ca si chinezii au inceput sa se creada o natie superioara,chiar si chinezii de rand privesc cu dispret alte popoare.

      Oricine e pe locul 1 va incerca sa isi apere pozitia, astazi e SUA, maine poate China. Sa nu credeti ca China isi va ceda pozitia asa usor, acum vine din urma, normal ca tipa dupa "corectitudine". Insa cine a avut de aface cu China stie foarte bine cum este: totul ierarhizat politic, inclusiv afacerile, copiaza tot (nu exista respectarea drepturilor de autor, ce a stat la baza progresului amaerican si vest european tot timpul), cenceptul de drepturile omului e relativ (chiar si la noi in Romania a fost o expozitie cu experimentele medicale chineze pe "criminalii" chinezi, adica practic oricine nu e comunist, majoritatea chinezi musulmani), mergeti in Cina si veti vedea ca nu esti liber nici macar sa conduci masina ca strain ... Deci sa nu ne bucuram prea tare ca ii depaseste pe americani, si sa-i asteptam cu flori ca pe soldatii rusi ... se poate vedea de altfel si in relatiile cu vecinii: Hong Kong, Taiwan, Japonia, Tibet, etc.

    asa se va intampla, cum zice Xi. nu va fi hegemonie, fara sfera de influenta, nu caute sa-si impuna moneda. practic, China va deveni o forta mondiala in propriile granite, nu? nu e un fel de paradox?

    sa fim seriosi, orice aspirant la primul loc pe harta lumii cauta sa faca toate astea. dar da, poate fi vorba despre guvernanta, cine o va face mai responsabil cand ajunge acolo sus. ma indoiesc ca va fi China un jucator cu cunostintele necesare la acest moment. 

    The New Cold War

    A new conflict has begun between the United States and China that will shape the coming decades. No country will be unaffected, and Europe some day may have to pick sides. Risk premiums for financial assets will rise. 

    Felix W. Zulauf 

    16.04.2021, 06.09 Uhr 

    The first meeting between representatives of the new U.S. Administration and China in Anchorage was spiteful and accusatory fr om both sides. While Donald Trump in the past years had been primarily concerned with economic issues, Joe Biden's envoys also attacked the People's Republic on human rights grounds. 

    Beijing does not put up with this kind of interference in internal affairs. Instead of an easing of tensions, a new cold war is brewing between the two great powers. 

    More dangerous than the Cold War of the 20th century 

    The Cold War of the 20th century, between the Soviet Union and the United States, was about ideology. On one side was the West, united behind the leading power, the United States, whose values were based on market economy and freedom; on the other side was the East, led by Moscow based on planned economy and oppression. It was capitalism versus communism. 

    The Soviet Union was never a serious challenger economically, however, only militarily. It was a bipolar world, with practically no points of economic contact between the two superpowers. Therefore, the world economy outside the communist bloc was only threatened if there had been a military escalation. 

    The new conflict between the U.S. and China is more problematic and dangerous in comparison. In today's multipolar world, China is closely intertwined economically with the U.S. and the rest of the world. Companies fr om every continent have production and sales points in China and America. As a result, the new cold war is injecting latent insecurity into diverse economies around the world. 

    Risk of military conflict 

    Economic logic should prevent a confrontation, but in the ideological and geostrategic struggle between Washington and Beijing, it is not logic but power, self-determination and pride that will dominate. 

    Today's situation corresponds to what the Greek historian Thucydides described some 2,500 years ago using the example of Sparta against Athens: The conflict between an established hegemonic power and a rising challenger. In the last 500 years, this situation has occurred 16 times in world history – and twelve of them ended in war. If you add proxy wars like Vietnam or Korea, there have been even more. 

    The risk of military conflict must therefore be considered high in view of historical experience. However, this is completely underestimated by today's politicians, business leaders and the broad society. Our Western society sees the big problems of today in issues such as inequality, gender and race, climate and political correctness. 

    This glorified view neglects the harsh realities of the world. This could backfire. In Europe, we are as unprepared for a new cold war as we were for a pandemic. Yet this conflict is already in full swing, with protectionist and sanctioning steps decided by both sides. 

    Far-sighted leadership in Beijing 

    Measured by gross domestic product, the United States is still the world's largest economy. But if Hong Kong and Taiwan are added to the People's Republic, China is already number one and the largest market for many consumer goods, fr om automobiles to cell phones. 

    The rapid rise of China is breathtaking to anyone who has visited the country regularly over the years. No other country has such a good and modern infrastructure. Of course, China has its problems: Its rapid rise, to a large extent financed with debt, has led to a poorly capitalized banking system and over-indebted companies. However, the leadership in Beijing, which in my view is much more far-sighted and in touch with reality than Western politics, is aware of this and is working on it. 

    President Xi Jinping told his own people and the world a few years ago that China aims to be the largest economic power in a few years. He also said that the Middle Kingdom will assert its influence in geopolitics. This was a wake-up call for the current hegemon, the USA. In fact, China is arming itself militarily in order to close the gap with the U.S. It is not quite there yet, but the goal is clear. 

    Wrong assessment in Washington 

    For too long, the U.S. has rested on its throne as the sole superpower. After the collapse of the Soviet Union, America was no longer disciplined by any other power; accordingly, their mistakes piled up. 

    Bill Clinton ensured that China was admitted to the World Trade Organization (WTO), which spurred the economic rise of the People's Republic. He and his successors, George W. Bush and Barack Obama, subsequently committed the folly of letting China's misconduct – theft of intellectual property, patent infringements, lack of reciprocity, to name a few – happen and not sanctioning it. Unfortunately, the WTO also looked the other way. 

    Everyone believed that as China rose economically, it would liberalize and conform to the rules-based democratic Western model. However, the Chinese Communist Party saw and sees things differently. Its absolute claim to power sits at the top of the agenda; everything is subordinated to it. 

    Washington has slept through this development for too long. China is about to overtake America in terms of the number of new patents. The country has created an outstanding education system that churns out more than a million new engineers every year. In some technologies, such as artificial intelligence, China has not only closed the gap, but is slightly ahead of the West. 

    Biden embarks on a planned economy approach 

    Under President Biden, the U.S. continues to live beyond its means. In the early 1980s, America went fr om being the world's largest net creditor to the largest net debtor; for decades, it has run chronically high budget and current account deficits. 

    China is not to blame for this, but rather failed domestic education, economic and social policies. This has not just been the case since Biden or Trump: It had started before Ronald Reagan, without any president ever seriously trying to improve it. Those who neglect their own education system for the general population in such a grave way should not be surprised when jobs migrate overseas. 

    After realizing that the massively expansive monetary policy by the Federal Reserve has brought too little for the real economy in recent years, the Biden Administration is now stimulating through fiscal policy. With a government program of around $4 trillion in infrastructure, alternative energies, digitization and education, Biden wants to create jobs, income and growth. 

    Instead of creating incentives for private individuals and companies, Biden is now fully embarking on a planned economy approach. Whether this will end well is questionable. Just forty years ago, the U.S. federal debt was $1 trillion; today it is nearly $30 trillion and rising rapidly. 

    Europe will have to show its colors 

    Joe Biden is trying to strengthen the NATO alliance and is courting allies in Asia to build a broad coalition against Beijing. China has a much harder time in this regard, as its rise has been too rapid for many and has fueled envy, even in Asia. But China's economic strength inevitably means that Asian nations will find themselves in the Middle Kingdom's orbit and will have to come to terms with it, whether they like it or not. 

    One day in the not-too-distant future, even Europe will have to show its colors in this new cold war. It owes its freedom to the United States, but today's generation has forgotten that and often looks across the Atlantic with disdain. 

    Europe is an economic heavyweight, but weak in new technologies and without a powerful military. The Old Continent cannot defend itself, nor can it protect its interests in the world. In terms of power politics, Europe is a dwarf and is therefore no longer respected in the world. 

    Europe will try to stay out of the conflict as long as it can. But is that possible? The U.S. and China are the biggest buyers of German, French or Italian exports, and Europe therefore is vulnerable. Europe is largely integrated into NATO, so Washington will insist on loyalty and alignment of interests should the conflict with China intensify. But China is one of the most important customers of the European export industry and will also state its demands. 

    The European Union will be in hot water. The boomerang of naive European pacifism of the last decades, even if historically justifiable, and of its economies one-sidedly trimmed for exports, will hit it hard. 

    fr om this point of view, it is advisable for Switzerland, with its oversized export industry, to remain neutral on all sides. An integration into the EU by means of a proposed framework agreement is therefore dangerous, because Switzerland would get into dependencies, which it could better avoid as a neutral small state. But even our politicians and captains of industry have not yet understood that the time of the serene, peaceful world is over. 

    Rising risk premiums for financial assets 

    The new cold war will inevitably have economic consequences, although we cannot accurately assess the outcome of the conflict today. It is likely that global supply chains will increasingly have to be built on the principle of security and robustness rather than maximum cost efficiency. A certain de-globalization will follow. It is also conceivable that in the course of the conflict, retaliatory measures will increasingly be used against individual companies on both sides. 

    We can only speculate about the consequences for investors. The view is foggy, and capital markets should never be judged in a monocausal way. But the conflict is likely to intensify over the course of this decade. The environment for companies is therefore becoming riskier on all continents because China and the USA are competing against each other almost everywhere. 

    This requires an increased risk premium, which consequently means lower asset valuations. Today, valuations do not include such a premium. We must also expect that the free flow of goods may be temporarily interrupted and that certain companies may face consumer boycotts in one country or another. 

    Investors have to expect more modest returns 

    If de-globalization were to accelerate, this would mean less international division of labor, less trade, lower efficiency and productivity, but higher prices. Consequently, prosperity would decline. This would also put pressure on capital markets because it would mean higher interest rates and lower returns than in the ideal world of the last decades. 

    There could also be occasional disruptions in financial markets as a result of political maneuvering. Capital controls, already in place in China, cannot be ruled out. Companies that are heavily export-oriented and multinational would be more vulnerable than those that have production and sales congruently in the same region. 

    We do not know whether the new cold war will some day escalate into a hot war. But it is virtually certain that defense spending will be increased again worldwide. 

    For the time being, we must assume that there will be disruptive maneuvers of all kinds at the economic level in the next few years, which may cause temporary uncertainty in equity markets. Therefore, the application of competent risk management and a certain opportunistic trading behavior is an advantage. 

    Prices of commodities can increase in conflict situations because their supply is often tightened and made more expensive by producers as well as by transport bottlenecks. In general, investors will probably have to expect more modest investment returns fr om bonds and equities over the course of this decade compared to the past ten years. 

    Felix W. Zulauf 

    Felix W. Zulauf, born 1950, has worked in the financial markets and asset management for more than 40 years. He started his investment career as a trader for a large Swiss Bank and received training in research and portfolio management thereafter with several leading investment banks in New York, Zurich and in Paris. Felix joined Union Bank of Switzerland (UBS), Zurich, in 1977 and held several positions over the years including managing global mutual funds, heading the institutional portfolio management unit and at the same time acting as the global strategist for the UBS Group. After two years with a medium-sized Financial Organization as a member of the executive board, he founded his wholly owned Zulauf Asset Management AG in 1990, allowing him to independently practice his own individual investment philosophy. He sold the majority of his firm several years ago and spun his remaining minority off, which is today primarily his own family office. He is a consultant to investment firms and family offices around the world and publishes regularly an investment report about his views on macro issues.

    "Ce spuneai iepurasule?"

    "Curat pusca si spun prosti..." 

    PS 

    Aveti inimaginabila mea admiratie pentru "analizele" impartasite si noua muritorii de rand...

    Inclusiv pentru copy&paste.... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

05 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9254
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1035
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4827
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7030
Gram de aur (XAU)Gram de aur234.7735

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro