Comerţul cu amănuntul, în colaps: deşi cifra de afaceri creşte, volumele s-au diminuat drastic

Institutul Naţional de Statistică a publicat ieri un comunicat de presă în care arată că, în luna iulie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna iunie 2025, atât ca serie brută cu 7,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,3%. Sursa citată mai afirmă, pe baza datelor colectate, că, faţă de luna iulie 2024, volumul cifrei de afaceri din acest tip de comerţ a crescut în luna iulie 2025 cu 5,3% - ca serie brută şi cu 4,5% - ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Deşi cifrele oficiale arată o creştere a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, realitatea ascunsă în spatele acestor procente este mai puţin optimistă, dacă analizăm cu atenţie datele prezentate de INS în respectivul comunicat de presă. Majorarea valorică a vânzărilor este, în bună parte, consecinţa inflaţiei alimentate de taxele şi impozitele crescute, ceea ce face ca avansul să fie mai degrabă unul nominal decât real.

În termeni de volum, mărfurile cumpărate de populaţie îşi pierd din consistenţă, iar reculul este vizibil acolo unde impactul economic şi social este cel mai sensibil: la produsele alimentare. Dacă în iulie 2024 faţă de iulie 2023 vânzările cu amănuntul de produse alimentare în termeni reali au crescut cu 5%, în iulie 2025 faţă de iulie 2024 avansul este de doar 0,5%, ceea ce echivalează practic cu o contracţie de 4,5 puncte procentuale a volumului pe acest segment. Este o scădere care reflectă direct presiunea pusă pe bugetele familiilor şi puterea de cumpărare a populaţiei, pentru că produsele alimentare sunt baza comerţului cu amănuntul din România şi primul indicator al stării de sănătate a consumului.

Situaţia respectivă a fost constatată şi de antreprenorii din domeniu, ai căror reprezentanţi au transmis pentru ziarul BURSA că situaţia în comerţul cu amănuntul s-a deteriorat drastic faţă de anul 2024 şi că deja mai multe companii au înregistrat pe primele şapte luni pierderi de peste un milion de lei, ceea ce le determină să facă disponibilizări, uneori chiar de zeci de angajaţi. Ei ne-au mai transmis că situaţia din comerţul cu amănuntul a fost agravată, pe lângă majorarea impozitelor şi taxelor, şi de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile a căror cifră de afaceri depăşeşte anual 50 milioane euro, impozit introdus de guvernarea Ciolacu şi pe care vinerea trecută guvernul Bolojan l-a eliminat, pentru a-l reintroduce luni, 1 septembrie 2025, la presiunea PSD.

"Declaraţiile politicienilor privind faptul că IMCA se aplică corporaţiilor, multinaţionalelor sunt eronate. Nu scrie nicăieri în actul normativ că IMCA se aplică doar acestora, pentru că nu poţi introduce un impozit în funcţie de provenienţa capitalului. Foarte multe companii din ţara noastră, cu capital 100% românesc, din domeniul comerţului cu amănuntul, dar şi din alte sectoare, care depăşesc anual cifra de afaceri de 50 milioane euro, sunt afectate de introducerea IMCA şi practic impozitul afectează în primul rând companiile româneşti şi nu multinaţionalele aşa cum afirmă politicienii”, ne-au transmis reprezentanţii antreprenorilor din comerţ.

Surse politice ne-au comunicat că în coaliţia de guvernare, la propunerea unor lideri social-democraţi, se va discuta în perioada următoare despre scăderea pragului pentru aplicarea IMCA de la 50 milioane euro la 10 milioane euro cifră de afaceri anuală.

"Ar fi un dezastru pentru companiile cu capital românesc, dacă s-ar lua o astfel de decizie”, ne-au transmis reprezentanţii antreprenorilor din comerţul cu amănuntul, pe care i-am întrebat ce părere au despre o astfel de măsură.

În ceea ce priveşte tendinţa de încetinire a volumelor, din comunicatul transmis de INS reţinem că aceasta se regăseşte şi în dinamica generală a comerţului. În iulie 2025, comparativ cu luna precedentă, volumul ajustat sezonier al cifrei de afaceri a urcat cu doar 0,3%, iar comparativ cu iulie 2024 creşterea este de 4,5%, substanţial mai mică decât avansul de 7,6% înregistrat în iulie 2024 faţă de iulie 2023. Practic, economia de consum trage un semnal de alarmă: motoarele nu mai funcţionează cu aceeaşi intensitate, iar populaţia cumpără mai puţin în termeni reali, chiar dacă valorile de pe bonuri par mai mari.

Pe segmente, singurii care au menţinut dinamismul sunt carburanţii, cu o creştere de aproape 12% în iulie 2025 comparativ cu iulie 2024, după un an anterior de stagnare. Produsele nealimentare au continuat să crească şi ele, dar la un ritm moderat, de 5,8% faţă de 12,8% înregistrat cu un an înainte.

Privind primele şapte luni din 2025, comerţul cu amănuntul arată doar o creştere modestă, de 3,5% ajustat sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Din nou, structura arată clar dezechilibre: nealimentarele urcă puternic, carburanţii menţin un ritm pozitiv, dar alimentarele se contractă uşor, semnalând fragilitatea cererii interne. Această polarizare între segmente nu este un semn sănătos pentru piaţă, pentru că susţinerea unei economii bazate pe consum presupune o creştere relativ uniformă, în special în zona produselor de bază.

Concluzia care se impune este că, dincolo de aparenţa unei economii de consum în creştere, cifrele ajustate pentru inflaţie şi sezonalitate arată o realitate mult mai austeră. Cetăţenii plătesc mai mult pentru mai puţin, iar reculul de volum în comerţul cu amănuntul al alimentelor este dovada cea mai clară că presiunea fiscală şi creşterea preţurilor erodează constant puterea de cumpărare. Într-un context în care comerţul cu amănuntul rămâne principalul motor al economiei, mesajul transmis de datele din iulie 2025 este unul de avertizare: fără măsuri care să sprijine consumul real, nu doar valoric, riscul de stagnare devine tot mai prezent.