Comisia Europeană atrage atenţia asupra închiderii cazurilor de corupţie şi influenţei politice în presă

Comisia Europeană a publicat marţi cel de-al şaselea raport privind statul de drept în Uniunea Europeană, în care constată că, în ţara noastră, numeroase dosare de corupţie au fost închise sau condamnările anulate ca urmare a deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind termenele de prescripţie. Documentul notează că percepţia publicului asupra independenţei justiţiei s-a deteriorat semnificativ comparativ cu 2021 şi 2024, în ciuda declaraţiilor autorităţilor privind progresele în combaterea corupţiei, inclusiv în cazurile la nivel înalt.

Raportul abordează şi problema finanţării presei de către partide şi instituţii publice, despre care afirmă că a dus la o creştere a publicităţii politice netransparente, afectând independenţa editorială. În acest context, Comisia recomandă consolidarea mecanismelor care garantează independenţa mass-mediei şi îmbunătăţirea guvernanţei serviciilor publice de presă, în acord cu standardele europene.

Comisia Europeană cere ţării noastre să ia măsuri legislative pentru întărirea independenţei procurorilor de rang înalt şi a funcţionării poliţiei judiciare. De asemenea, solicită autorităţilor să asigure investigarea şi urmărirea penală efectivă a infracţiunilor din sistemul judiciar, cu accent pe corupţie, şi să reducă utilizarea excesivă a ordonanţelor de urgenţă, în lipsa unor consultări publice reale. Alte recomandări vizează introducerea unui cadru clar pentru activităţile de lobby în Parlament şi eficientizarea sistemului declaraţiilor de avere.

Deşi documentul menţionează existenţa unor rezultate pozitive în lupta anticorupţie, criticile privind modul în care Comisia reflectă realitatea justiţiei din ţara noastră persistă. Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a refuzat încă de anul trecut să mai participe la consultările cu Comisia Europeană, denunţând caracterul politic al documentului şi faptul că imaginea magistraţilor este folosită pentru validarea unor concluzii care nu reflectă situaţia reală din sistemul judiciar.

Raportul privind statul de drept, care a înlocuit fostul MCV (Mecanism de Cooperare şi Verificare), nu are caracter sancţionator direct, însă poate constitui baza unor eventuale măsuri din partea instituţiilor europene, în cazul unor încălcări grave ale principiilor statului de drept.