Consiliul Europei avertizează cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent

Consiliul Europei a avertizat vineri, în raportul său anual, cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent, cu creşteri semnificative ale numărului de deţinuţi în numeroase ţări, în timp ce alte state au mai mulţi deţinuţi decât locuri disponibile, informează Agerpres.

În raportul său, Statisticile Penale Anuale privind Populaţia din Penitenciare din 2024 (SPACE I), Consiliul Europei notează că între 31 ianuarie 2023 şi 31 ianuarie 2024, numărul de deţinuţi la 100 de locuri disponibile a crescut de la 93,5 la 94,9.

În ţări cu peste 500.000 de locuitori, 15 administraţii penitenciare au raportat că au mai mulţi deţinuţi decât locuri disponibile. Şase administraţii penitenciare au raportat o supraaglomerare severă: Slovenia (134 de deţinuţi la 100 de locuri), Cipru (132), Franţa (124), Italia (118), România (116) şi Belgia (113).

Acest indicator s-a înrăutăţit în Franţa, ajungând la 132 la 1 martie a acestui an şi depăşind 200 de deţinuţi la o sută de locuri disponibile în unele închisori sau unităţi, conform datelor ulterioare ale Ministerului Justiţiei din Franţa, informează EFE.

Alte opt administraţii penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată: Croaţia (110), Irlanda (105), Suedia (105), Ungaria (104), Azerbaidjan (103), Finlanda (103), Turcia (102) şi Macedonia de Nord (101). În plus, administraţiile penitenciare din Scoţia (100) şi Anglia şi Ţara Galilor (Regatul Unit, 98), precum şi Serbia (98), au funcţionat la capacitate maximă sau aproape de aceasta, fluctuaţii minore ale numărului de încarcerări putând duce la supraaglomerare.

Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, adaugă, de asemenea, că în perioada de un an încheiată la 31 ianuarie 2024, 13 dintre membrii săi au înregistrat o creştere semnificativă a populaţiei penitenciare, în frunte cu Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%) şi Malta (+11,1%).

La 31 ianuarie 2024, în cele 51 de administraţii penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei erau deţinuţi 1.021.431 de oameni, ceea ce reprezintă o rată medie a populaţiei penitenciare de 105 deţinuţi la 100.000 de locuitori pe întreg continentul. Luând în considerare administraţiile penitenciare din ţările cu o populaţie de peste un milion de locuitori care au transmis date atât pentru 2023, cât şi pentru 2024, rata medie a populaţiei penitenciare europene a scăzut uşor, de la 116,2 la 115,1 deţinuţi la 100.000 de locuitori (-0,9%).

Treisprezece administraţii penitenciare au înregistrat o creştere semnificativă a ratelor populaţiei penitenciare din ianuarie 2023 până în ianuarie 2024, în ţări cu peste 500.000 de locuitori: Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%), Malta (+11,1%), Serbia (+9,4%), Croaţia (+8,3%), Azerbaidjan (+8,3%), Italia (+7,8%), Albania (+7,5%), Regatul Unit (Irlanda de Nord, +6,9%), Belgia (+6,8%), Regatul Unit (Scoţia, +6,7%), Regatul Unit (Anglia şi Ţara Galilor, +6,4%) şi Irlanda (+5,4%). Ratele de încarcerare au scăzut substanţial doar în Bulgaria (-14,5%), Luxemburg (-14,5%), Turcia (-12,9%), Estonia (-12%), Lituania (-9,4%) şi Ungaria (-7,3%), rămânând stabile în 24 de administraţii penitenciare.

În pofida acestor scăderi, ţările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (356 de deţinuţi la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (264), Georgia (261), Republica Moldova (235), Polonia (202), Ungaria (195), Albania (192), Cehia (180), Slovacia (179), Serbia (177), Letonia (175) şi Muntenegru (164). Alte ţări cu rate ridicate de încarcerare sunt Lituania (158), Regatul Unit (Anglia şi Ţara Galilor, 145) şi Macedonia de Nord (143).

Cele mai mici rate de încarcerare s-au înregistrat în Olanda (54), Norvegia (54,1) şi Bosnia-Herţegovina (54,2).

''Suprapopularea compromite serios condiţiile de viaţă ale populaţiei penitenciare şi eforturile de reintegrare ale administraţiilor'', notează în raport profesorul Marcelo Aebi, şeful echipei de la Universitatea din Lausanne (Elveţia) care a elaborat documentul.

Cetăţenii străini reprezintă o parte substanţială a populaţiei penitenciare din Europa, dar prezenţa lor este distribuită extrem de inegal. Conform mediei aritmetice, 25% dintre deţinuţii din închisorile europene sunt cetăţeni străini, dar mediana (care ia toate elementele care se mediază şi găseşte valoarea din mijloc - n.r.) este de doar 16%. Această diferenţă mare subliniază o distribuţie dezechilibrată, modelată de fluxurile de migraţie, cadrele juridice şi geografia geopolitică.

La o extremă a spectrului, administraţii penitenciare din Elveţia (72%), Grecia (54%), Austria (53%), Catalonia, în Spania (50%) şi Germania (49%) raportează procente foarte mari de deţinuţi străini. În schimb, mai multe administraţii penitenciare din Europa de Est - cum ar fi România (1,1%), Republica Moldova (1,3%) şi Azerbaidjan (2%) - înregistrează unele dintre cele mai mici procente de deţinuţi străini. Acest model geografic reflectă în linii mari schimbările demografice europene de la începutul anilor 2000: ţările din Europa de Vest au înregistrat o creştere a populaţiei alimentată de imigraţie, în timp ce naţiunile din Europa de Est se confruntă adesea cu un declin al populaţiei din cauza emigrării.

Potrivit AFP, cele mai frecvente infracţiuni pentru care oamenii ajung la închisoare sunt traficul de droguri (16,7%) şi furtul (12,3%).

Proporţia femeilor din închisorile europene este de 4,9%, o cifră ''remarcabil de consistentă în toate ţările'', potrivit Consiliului Europei.

Potrivit raportului Consiliului Europei consultat de AGERPRES, România are un total de 23.879 de deţinuţi, ceea ce reprezintă 125,3 deţinuţi la 100.000 de locuitori, iar densitatea în centrele penitenciare este de 116,3 deţinuţi la 100 de locuri disponibile. Unui angajat dintr-un penitenciar îi revin 1,8 deţinuţi.

Vârsta medie a populaţiei carcerale din România este de 38 de ani. Treisprezece la sută din întreaga populaţie carcerală are între 18 şi 25 de ani, 69% între 26 şi 49 de ani, 16% între 50 şi 64 de ani şi 2,8% între 65 de ani şi peste.

În cazul României, procentul femeilor din întreaga populaţie carcerală este de 4,5%, iar cel al străinilor de 1,1%.

În ceea ce priveşte motivul condamnărilor, 23,1% din populaţia carcerală a fost condamnată pentru omucidere sau tentativă de omucidere, 17,3% pentru furt şi doar 5,6% pentru infracţiuni legate de droguri.

Un procent de 12,7% deţinuţi nu au încă o sentinţă definitivă.