Creşteri importante pe piaţa petrolului şi motorinei

Preţul petrolului brut a crescut semnificativ ieri, pe pieţele externe, în condiţiile în care atacurile Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului, respectiv loviturile de represalii împotriva instalaţiilor militare israeliene şi americane din Orientul Mijlociu au perturbat lanţul global de aprovizionare cu energie.

Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie era de 72,10 dolari barilul la Nymex New York, la ora locală 09.26, în urcare cu 7,6% faţă de sesiunea de vineri, iar cea a petrolului european Brent cu livrare în mai atingea 79,04 dolari/baril, în creştere cu 8,5%.

Mai devreme, pe pieţele siatice, petrolul Brent a ajuns la 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2025.

Traderii pariau că aprovizionarea cu petrol din Iran şi din alte părţi ale Orientului Mijlociu va încetini sau se va opri, deoarece preşedintele american Donald Trump a sugerat că atacurile vor continua până când obiectivele americane vor fi îndeplinite, conform aljazeera.com.

Atacurile militare ale SUA şi Israelului asupra Iranului nu au dat semne de diminuare ieri, în timp ce Iranul a răspuns cu tiruri de rachete în regiune, riscând să-şi atragă vecinii în conflict. În acest context, toate privirile erau aţintite asupra Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din comerţul maritim cu petrol la nivel mondial. Navele petroliere care traversează strâmtoarea, care se învecinează la nord cu Iranul, transportă petrol şi gaze din Arabia Saudită, Kuweit, Irak, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite şi Iran.

Deşi această cale navigabilă vitală nu a fost încă blocată, site-urile de urmărire maritimă au arătat petroliere adunându-se de o parte şi de alta a strâmtorii, precaute în caz de atac sau incapabile să obţină asigurare pentru călătorie.

”Cea mai imediată şi tangibilă evoluţie care afectează pieţele petroliere este oprirea efectivă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, împiedicând 15 milioane de barili de ţiţei pe zi să ajungă pe pieţe”, a declarat, citat de Reuters, Jorge Leon, şeful departamentului de analiză geopolitică din cadrul Rystad Energy, adăugând: ”Dacă nu apar rapid semnale de dezescaladare a conflictului, ne aşteptăm la o reevaluare semnificativă a preţurilor petrolului”.

La rândul său, Ajay Parmar, analist, a afirmat citat de The Daily Star: ”Factorul cheie este închiderea Strâmtorii Ormuz. Ne aşteptăm ca preţurile să fie mult mai apropiate de 100 de dolari pe baril şi, eventual, să depăşească acest nivel dacă întreruperea aprovizionării prin strâmtoare se prelungeşte”.

• Dumitru Chisăliţă, AEI: ”Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct pe hartă, ci artera energetică a lumii”

Închiderea completă a Strâmtorii Ormuz ar elimina din piaţă aproximativ 13,5 milioane de barili de ţiţei/zi, dat fiind că prin acest coridor trec zilnic circa 20 de milioane de barili de ţiţei şi produse petroliere, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.

Domnia sa subliniază: ”Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct pe hartă, ci artera energetică a lumii. Prin acest coridor îngust dintre Iran şi Oman trec, în mod normal, aproximativ 20 de milioane barili/zi de ţiţei (mb/zi) şi produse petroliere - aproape 20% din consumul global. În termeni logistici, asta înseamnă aproximativ 100 de nave pe zi, peste 3.000 pe lună. Nu există ocolire maritimă directă. Dacă Ormuz se închide complet, piaţa globală pierde instantaneu accesul la o cincime din fluxul său energetic vital. În 2026, acest scenariu nu mai este teoretic”.

Conform datelor MarineTrafic, citate de preşedintele AEI, 250 de nave sunt în aşteptare la intrarea/ieşirea din Strâmtoarea Ormuz: circa 150 de tancuri de petrol brut şi LNG sunt ancorate în Golful Persic şi alte aproximativ 100 de nave cargo şi petroliere sunt staţionate în apropierea coastelor Emiratelor Arabe Unite şi Oman.

”Companiile evită intrarea în strâmtoare. Multe din navele deja aflate în Golf nu finalizează tranzitul. În teoria logistică, aceasta este faza pre-blocaj: îngheţarea fluxului înaintea opririi formale”, afirmă Dumitru Chisăliţă, adăugând că, în cazul blocării Strâmtorii Ormuz, conductele sunt singura ocolire reală a acesteia. ”Nu există o ocolire maritimă directă pentru petrolul din Golf. Dacă Ormuz este blocată complet, singurul «ocol» realist este prin conductă către porturi situate în afara Golfului Persic”, preciează domnia sa.

Preşedintele AEI mai spune: ”Matematica brutală a şocului eventualei blocării a Strâmtorii Ormuz arată astfel: flux normal prin Ormuz - 20 mb/zi; capacitate alternativă prin conducte - 6,5 mb/zi; deficit brut - 13,5 mb/zi. Aceasta înseamnă aproximativ 13% din producţia globală. Pentru comparaţie, Şocul petrolier din 1973 a redus oferta globală cu aproximativ 7% şi a adus o creştere de preţ de 300%. A durat cinci luni. Aici vorbim de dublu”.

Ţările direct afectate de eventuala blocare a Strâmtorii Ormuz sunt, conform preşedintelui AEI, Kuweit (2,5-2,7 mb/zi); Irak (3,5-4 mb/zi); Qatar (GNL; circa 200 mii tone/zi); Bahrain (0,2 mb/zi), iar aceste volume nu au rute alternative funcţionale.

În privinţa compensării deficitului mondial de 13,5 mb/zi, în situaţia unei eventuale blocări totale a Strâmtorii Ormuz, oficialul citat arată că ”este posibilă suplimentarea pe termen scurt a capacităţii de producţie în alte părţi ale lumii”, în condiiţiile în care state precum SUA, Canada şi Brazilia îşi pot creşte, teoretic, capacitatea de producţie a ţiţeiului, dar acestea nu pot compensa un şoc major pe termen scurt. ”Piaţa ar rămâne în deficit sever”, susţine Dumitru Chisăliţă, aducând în atenţie apelarea la stocurile strategice: ”Stocurile strategice totale de petrol deţinute de ţări (incluzând stocurile oficiale ale membrilor OECD) sunt estimate la aproximativ 1,5 miliarde de barili şi ar putea oferi teoretic aproximativ 111 zile de acoperiri a deficitului mondial de ţiţei, în situaţia blocării totale a strâmtorii Ormuz (acoperirea deficitului de 13,5 milioane barili/zi). În practică, nu tot acest volum poate fi eliberat rapid şi în unele cazuri stocurile sunt sub formă de produse rafinate, stocurile sunt în locaţii diferite (caverne/terminale), sunt necesare înaintea eliberării lor licitaţii/alocări, dar şi necesitatea alinierii capacităţilor disponibile pe conducte, porturi şi rafinării. Asta înseamnă că stocurile atenuează un şoc temporar, dar nu îl elimină complet dacă deficitul este mare şi prelungit”.

În concluzie, preşedintele AEI susţine că blocarea completă a Strâmtorii Ormuz nu ar însemna doar o criză regională, ci un şoc sistemic global de 13% în ofertă, iar ”în economie, şocurile de ofertă pe piaţa de energie au efect multiplicator: inflaţie, costuri logistice crescute, presiune pe dobânzi, încetinire economică”.

• Arabia Saudită: Cea mai mare rafinărie Aramco, lovită de resturi ale unor drone iraniene

Rafinăria gigantului petrolier Aramco din oraşul-port Ras Tanura, una dintre cele mai mari din Arabia Saudită, a fost lovită de resturile a două drone iraniene interceptate de apărarea antiaeriană saudită, ceea ce a generat ”un incendiu minor” la instalaţii şi închiderea unor ”unităţi” ca măsură de precauţie, informează EFE, potrivit Agerpres.

Incidentul a fost confirmat ieri de purtătorul de cuvânt al Ministerului saudit al Apărării, Turki al Maliki, într-un comunicat publicat de agenţia oficială saudită SPA în care se menţiona că nu există personal civil rănit în urma acestui incident, deşi resturi ale dronei interceptate au căzut în apropierea unei infrastructuri civile.

Într-un alt comunicat, Ministerul Energiei din Arabia Saudită a confirmat că unele ”unităţi operaţionale” ale uzinei au fost închise ”ca măsură de precauţie” deoarece căderea dronelor a cauzat ”pagube minore”. Comunicatul ministerului adaugă că ”furnizarea de petrol şi derivate ale acestuia către pieţele locale nu a fost afectată de acest incident”.

Imaginile difuzate pe reţelele de socializare arată fum ieşind din rafinărie şi personalul părăsind aparent în mod liniştit instalaţiile.

Situat pe coasta Golfului Persic în faţa teritoriului iranian, portul Ras Tanura este una dintre cele mai mari rafinării de ţiţei din lume şi unul dintre cele mai mari terminale pentru exportul de petrol de pe planetă.

• Preţul motorinei creşte mai rapid decât cel al ţiţeiului

Creşterea preţurilor futures pentru motorină a depăşit, ieri, avansul cotaţiilor ţiţeiului, în condiţiile în care livrările din Orientul Mijlociu sunt în derivă, informează site-ul oilprice.com, conform Agerpres.

Motorina se confruntă cu cel mai acut risc în privinţa livrărilor de combustibil pe termen scurt, conform estimărilor Kpler.

La Intercontinental Exchange Inc (ICE) preţurile futures pentru motorină au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, înregistrând la deschidere un avans de 17%, depăşind majorarea de 13% a cotaţiei barilului de petrol Brent, care a depăşit 80 de dolari în Asia, ieri dimineaţa.

Pe termen scurt, motorina se confruntă cu cea mai acută presiune fizică, din câteva motive, susţine analistul Amena Bakr de la Kpler. Acestea includ faptul că motorina este principalul combustibil în sectorul logisticii militare, aprovizionarea este concentrată regional, şi este produsul petrolier cel mai greu de înlocuit rapid cu o sursă alternativă de aprovizionare.

Impactul imediat al conflictului asupra motorinei va fi extrem de ridicat, crede Kpler, iar dificultăţile se vor extinde săptămâna aceasta. Alternativele limitate pe termen scurt fac riscul aprovizionării cu motorină chiar mai acut decât riscurile pentru ţiţei, combustibili pentru aviaţie şi gaze naturale lichefiate (GNL).

Ţiţeiul şi combustibilii pentru aviaţie se confruntă cu un impact ridicat iminent, dar motorina - din cauza lipsei de alternative suficiente de aprovizionare - ar urma să se confrunte cu un impact ”extrem de ridicat” iminent, conform Kpler, deşi motorina are cea mai redusă pondere din livrările care trec prin Strâmtoarea Ormuz.

Un total de 10,3% din comerţul global pe cale maritimă de motorină tranzitează Strâmtoarea Ormuz, precum şi 19,4% din combustibilii pentru aviaţie şi 16% din comerţul pe mare de benzină şi păcură, arată analizele Kpler.

”Orice închidere semnificativă - sau chiar o închidere susţinută de facto determinată de retragerea asigurării - va declanşa simultan şocuri de aprovizionare la multiple tipuri de materii prime”, conchide analistul Amena Bakr.

• Eurelectric îndeamnă liderii UE să menţină preţurile marginale de pe piaţa energiei electrice

Eurelectric, asociaţie de profil ce reprezintă industria energiei electrice la nivel european, a trimis o scrisoare şefilor de stat şi de guvern din UE, în care le cere să abandoneze planurile de modificare a sistemului de preţuri marginale de pe piaţa energiei electrice, argumentând că acest lucru ar întârzia investiţiile necesare pentru a garanta energie accesibilă, sigură şi curată.

Potrivit unui comunicat de presă al asociaţiei, înaintea Consiliului European din 19-20 martie, preşedintele Eurelectric, Markus Rauramo, precum şi vicepreşedinţii Catherine MacGregor şi Georgios Stassis, care este şi director general al PPC, avertizează că redeschiderea unei reforme a pieţei încheiate abia recent ar risca să întârzie investiţiile masive necesare pentru a furniza energie electrică accesibilă, sigură şi decarbonizată.

În ultima perioadă a fost relansată dezbaterea privind sistemul de preţuri marginale pentru piaţa angro a energiei electrice, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, declarând că va prezenta ”diferite opţiuni şi constatări cu privire la momentul potrivit pentru a merge mai departe cu structura pieţei” în cadrul următorului Consiliu European din 19-20 martie.

Reprezentanţii Eurelectric avertizează că, într-un moment în care se preconizează că sectorul energetic va investi peste 5.600 de miliarde de euro până în 2050 în capacităţi de generare şi infrastructură, redeschiderea unei discuţii care abia s-a încheiat ar descuraja investiţiile necesare pentru a furniza energie electrică curată, sigură şi ieftină.

În acest context, Eurelectric reiterează faptul că stabilirea preţurilor marginale rămâne ”cel mai eficient şi robust mecanism pentru a asigura o dispecerizare rentabilă, semnale de preţ transparente şi stimulente eficiente pentru investiţii”, notează Agerpres.

De asemenea, scrisoarea subliniază că există deja măsuri pe care Comisia Europeană şi statele membre le pot adopta pentru a reduce preţurile pe termen scurt, fără a distorsiona piaţa, aşa cum este identificat în recomandările sale comune alături de sectoarele industriale europene, inclusiv sectoarele chimic, siderurgic şi aluminiu, ca continuare a dialogului de la Anvers.