Damen - sub investigaţie penală în Olanda, şantierul din Mangalia - blocat în incertitudine

Problemele companiei Damen în România par a fi doar vârful icebergului, în contextul în care, în aprilie 2025, Parchetul din Olanda a anunţat oficial deschiderea unui dosar penal împotriva constructorului naval olandez, se arată într-o investigaţie publicată ieri pe site-ul Follow The Money, semnată de jurnaliştii Lukas Kotkamp şi Daniel van Kessel.

Potrivit acestora, în dosarul penal din Olanda, Damen Shipyards este acuzată de dare de mită, fals în acte, spălare de bani şi încălcarea regimului internaţional de sancţiuni. Procurorii susţin că, în încercarea de a câştiga contracte navale profitabile în mai multe ţări, Damen ar fi plătit sume considerabile unor intermediari. Procesul penal ar urma să demareze în instanţele din Olanda la finalul anului 2025, iar o eventuală condamnare definitivă ar putea avea consecinţe devastatoare pentru compania Damen: conform reglementărilor europene, o firmă condamnată pentru corupţie sau fraudă nu mai are voie să participe timp de patru ani la licitaţii publice organizate în Uniunea Europeană şi nici să beneficieze de fondurile europene. Acest lucru ar avea impact şi asupra şantierului naval de la Galaţi deţinut de Damen, şantier pe care Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Economiei şi-ar fi dorit să îl transforme într-unul dedicat construcţiei de nave militare.

Sursa citată mai arată că, pe fundalul acestui scandal internaţional, se conturează şi criza profundă în care a ajuns şantierul naval Mangalia - cel mai mare din România - aflat sub controlul Damen. În 2017, compania olandeză a preluat 49% din acţiunile şantierului Mangalia, iar în urma unui acord special cu statul român, a primit conducerea integrală a consiliului de administraţie, în ciuda faptului că guvernul deţinea majoritatea acţiunilor, 51%.

La momentul tranzacţiei, Damen plătise 22 milioane euro pentru acest pachet minoritar, în condiţiile în care şantierul era înglodat în datorii de peste 830 milioane euro. Speranţele autorităţilor şi ale angajaţilor erau mari: cu experienţa şi infrastructura Damen, Mangalia urma să devină un centru regional de excelenţă în construcţia navală. La acea vreme, şantierul producea 62% din tonajul naval al României, avea o suprafaţă de aproape un milion de metri pătraţi şi era capabil să construiască nave de război de mari dimensiuni.

Dar entuziasmul a durat puţin. După doar un an, activitatea şantierului a început să scadă. Un moment-cheie a fost pierderea unui contract uriaş de 1,2 miliarde de euro pentru construcţia a patru corvete pentru Marina Română, contract câştigat de compania franceză Naval. Damen a contestat licitaţia şi a acuzat scurgeri de informaţii, dar contestaţia a fost respinsă.

Investigaţia din FTM afirmă că, după eşec, compania olandeză pare că şi-a pierdut interesul real pentru Mangalia. Macaralele au rămas nemişcate, halele au început să se degradeze, iar navele neterminate zac şi azi pe uscat. În loc de investiţii, sindicatul Navalistul afirmă că Damen nu a făcut niciun efort serios de revitalizare, iar infrastructura existentă, lăsată moştenire de sud-coreenii de la Daewoo, a început să se deterioreze. Aşa-zisele modernizări s-au redus la înlocuirea siglelor de pe utilaje, nu la lucrări reale, a spus Laurenţiu Gobeajă, liderul de sindicat, pentru sursa citată.

Între timp, acuzaţiile venite din partea statului român s-au intensificat. Compania de stat Şantierul Naval 2 Mai SA, care gestionează partea publică a acţiunilor, acuză Damen că a deturnat cel puţin 55 milioane euro din fondurile şantierului. Acest lucru ar fi fost realizat printr-o reţea de facturări între subsidiare Damen din Polonia, Olanda şi Galaţi, pentru servicii precum administrarea documentelor, IT, resurse umane sau consultanţă. Potrivit documentelor oficiale depuse în instanţă, Damen nu a putut justifica livrarea acestor servicii şi nici valoarea reală a sumelor facturate. Conform ANAF, aceste operaţiuni ar încălca regulile de preţuri de transfer şi contractul semnat între părţi. În plus, raportul de faliment arată că Damen nici măcar nu şi-a depus bilanţul pe anul 2022, exact în perioada în care conflictul cu autorităţile române era în plină desfăşurare.

În mai 2024, Damen a cerut deschiderea procedurii de faliment pentru şantierul naval de la Mangalia la Tribunalul Constanţa. La acel moment, compania susţinea că are de recuperat 173 milioane euro - adică peste 90% din totalul datoriilor declarate ale şantierului - de la propriile subsidiare. Reprezentanţii Şantierului Naval 2 Mai SA consideră aceste creanţe ca fiind fictive. Într-o mişcare controversată, Damen şi-a numit propriul administrator judiciar, care a refuzat verificarea contractelor suspecte şi a blocat formarea unui comitet independent de audit, în ciuda faptului că ANAF a susţinut în instanţă că un astfel de comitet este obligatoriu, mai ales în contextul în care există aproape 200 de creditori.

Totul a fost amplificat de modificarea legislativă din 2023 privind guvernanţa corporativă pentru companiile cu capital de stat, lege care interzice Guvernului să mai cedeze controlul companiilor de stat către entităţi private, ca parte a angajamentelor pentru aderarea la OCDE şi pentru combaterea corupţiei.

Damen a considerat că această schimbare a încălcat acordul iniţial şi, în ianuarie 2024, a acţionat statul român în instanţă internaţională, la Viena. Olandezii cer nu doar dizolvarea parteneriatului, ci şi despăgubiri de 470 milioane euro pentru diferite împrumuturi şi pierderi suferite. În tot acest timp, activitatea şantierului este practic blocată.

În acest moment în Mangalia, peste 1.000 de muncitori stau acasă, iar 400 dintre ei şi-au pierdut definitiv locul de muncă. Cei rămaşi primesc doar 30% din salariu. Sursa citată mai arată că sindicatul Navalistul a trimis o scrisoare către Ambasada Olandei în februarie 2025, cerând intervenţia guvernului olandez, dar ambasadoarea Willemijn van Haaften a transmis că, deşi are compasiune pentru muncitori, guvernul nu poate interveni într-un conflict contractual între entităţi comerciale. Între timp, potenţialii investitori vizitează şantierul, dar fug imediat ce văd documentaţia juridică şi litigiile în desfăşurare.

Pentru angajaţi, viitorul e incert. Şantierul cândva prosper, cu infrastructură capabilă să construiască anual zece nave mari, este acum o fantomă industrială. În lipsa unei soluţii rapide, Mangalia riscă să rămână doar un simbol al promisiunilor nerespectate şi al eşecului unei privatizări gestionate cu naivitate, în care un jucător internaţional a profitat de slăbiciunile sistemului românesc pentru a extrage profit, fără să lase nimic în urmă.