Daniel David: După promulgarea legii fiscal-bugetare, voi aştepta propuneri pentru a vedea cum putem implementa aceste măsuri privind redimensionarea burselor şi a normei didactice

I.S.
Politică / 24 iulie, 17:07

Daniel David: După promulgarea legii fiscal-bugetare, voi aştepta propuneri pentru a vedea cum putem implementa aceste măsuri privind redimensionarea burselor şi a normei didactice

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat într-un raport al începutului de mandat, că după promulgarea legii fiscal-bugetare, primul pachet de măsuri de reducere a deficitului, va aştepta propuneri, sugestii, pentru a vedea cum vor implementa aceste măsuri privind redimensionarea burselor şi a normei didactice, cât mai puţin dureros. El a menţionat că a încercat să protejeze în primul rând salariile şi locurile de muncă.

„Adevărul este că, după primul mandat, pe care l-am preluat în condiţii de criză politică, nu mă aşteptam ca următorul să fie chiar mai dificil. Mă gândeam că al doilea mandat va fi, mai degrabă, unul dedicat reformelor. Din păcate, aşteptările nu s-au confirmat, odată cu apariţia acestei crize fiscal-bugetare - o criză atât de gravă, încât pune în pericol, pentru întreaga ţară, inclusiv pentru domeniul nostru, salariile, pensiile, bursele şi ajutoarele sociale. Astfel, acest guvern, aşa cum a spus şi premierul Bolojan - un guvern oarecum de sacrificiu - a fost şi este nevoit să ia măsuri pentru a salva, pe cât posibil, aceste lucruri începând din toamnă”, a declarat ministrul Educaţiei.

Daniel David a precizat că „în primul pachet a fost inclusă şi educaţia, pentru că activităţile din acest domeniu încep în septembrie, odată cu toamna”.

„Cred că primul pachet a avut deja influenţe pozitive, prin decizia ECOFIN, care nu a dus la suspendarea fondurilor europene sau a programelor din PNRR”, a subliniat ministrul.

Ministrul Educaţiei a mai menţionat că legea fiscal-bugetară nu a fost adoptată în formă finală şi nu a fost promulgată de preşedinte, astfel încât nu avea sens să înceapă discuţiile despre măsurile cuprinse în aceasta.

„După adoptarea acestei legi, cu siguranţă vom încerca să găsim o formă de implementare care să ne ajute. Ştiu că măsurile nu sunt populare, dar, cumva, ce am încercat să protejez, în primul rând, au fost salariile, locurile de muncă. Şi atunci ne-am trezit cu cele două măsuri complementare: redimensionarea burselor şi redimensionarea normei didactice. Repet, voi aştepta propuneri, sugestii, pentru a vedea cum putem implementa aceste măsuri cât mai puţin dureros, ca să spun aşa, şi mai ales trebuie să ne amintim că ele sunt măsuri temporare, nu definitive”, a subliniat David.

El a mai spus că a fost „oarecum surprins” de dezbaterile legate de masteratul didactic.

„Pentru că eu mă concentram pe găsirea unor soluţii care să ne asigure, din toamnă, salarii, burse şi finalizarea proceselor precum definitivatul sau titularizarea. Nu am fost atent la emoţiile generate de acest proiect. Vreau să spun foarte clar că proiectul referitor la masteratul didactic este unul impus de actuala lege a educaţiei. Am văzut reacţiile voastre, am simţit emoţiile, iar proiectul a fost propus de o comisie alcătuită din specialişti de la marile universităţi ale ţării - UB, UBB, ASE, Politehnica, Universitatea din Timişoara - oameni de bună credinţă, care au fost nevoiţi să implementeze legea în vigoare. Ce vreau să vă asigur, în calitate de ministru, este că nu am de gând să pun în pericol masteratele de specialitate şi nici să opun masteratul didactic celui de specialitate. Va trebui să găsim o formulă prin care cele două să coexiste”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, acest lucru presupune extinderea perioadei de dezbatere şi organizarea unor consultări. Iar dacă, în urma acestor dezbateri, se va ajunge la concluzia că legea trebuie schimbată, atunci ea va fi modificată, întrucât masteratul didactic şi cel de specialitate trebuie să funcţioneze împreună. Ministrul a mai afirmat că a urmărit şi dezbaterile recente privind presupusa cenzurare a Institutului de Ştiinţă şi Educaţie, o structură aflată în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Daniel David a precizat că acest institut a fost reînfiinţat şi operaţionalizat zilnic, dar într-o altă logică - una folosită în toate ţările din UE.

„Sunt două principii care contează. Primul: orice produs ştiinţific trebuie să treacă printr-un proces de evaluare colegială. Abia după ce parcurge acest proces, el poate fi făcut public şi diseminat - aceasta este, în esenţă, logica demersului ştiinţific. Al doilea principiu, la fel de important: atunci când ai o instituţie subordonată alteia, trebuie să fie clar de la început cine sunt autorii unui astfel de demers. Un demers ştiinţific poate fi asumat în nume propriu de către un cercetător, poate fi asumat sub egida unei instituţii - cu menţiunea explicită că opinia este personală -, sau poate fi asumat direct de către instituţie, printr-un document oficial, cu antet. Acestea sunt două principii fundamentale. De multe ori nu au fost suficient de clare în activităţile anterioare ale colegilor de la Institutul de Ştiinţă şi Educaţie - fostul Teatrul de Cercetare, cum era numit înainte. Nu reproşez nimănui nimic, nu cred că a fost rea intenţie, dar trebuie să înţelegem că regulile s-au schimbat. Şi aceste două principii - care funcţionează peste tot - trebuie aplicate şi de noi”, a adăugat ministrul.

Ministrul Educaţiei a anunţat, de asemenea, că a fost numită Comisia pentru Planurile-cadru propuse spre pilotare. „În acest moment avem reglementările şi comisia. Nu este o comisie de evaluare, ci una de consultanţă, care îi va sprijini pe cei care doresc să implementeze aceste planuri-cadru, astfel încât să flexibilizăm curriculumul în unităţile noastre şcolare”, a menţionat el.

„Acestea sunt cele mai importante lucruri care au avut loc de la începutul mandatului. Să vedem cum va fi adoptată şi promulgată legea fiscal-bugetară, legată de primul pachet. Dacă reuşim să o implementăm într-un mod acceptabil, ne putem întoarce la cele 10 reforme din raport - reforme care ne pot ajuta să avem un sistem de educaţie mai bun, atât pentru elevi, cât şi pentru studenţi”, a concluzionat ministrul.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Adoptarea de către Comisia Europeană, la 23 iunie 2025, a propunerii revizuite de Recomandare a Consiliului privind încetarea situației de deficit excesiv în România, deși formal respectă cadrul juridic european (art. 126(7) TFUE), ridică mai multe semne de întrebare din punctul de vedere al echilibrului între disciplina fiscală și sustenabilitatea socială. O analiză critică a deciziei relevă următoarele puncte esențiale:

    1. Abordare unilaterală, axată exclusiv pe indicatori fiscali contabili 

    Decizia reflectă o viziune rigidă și unidimensională a Comisiei Europene, centrată doar pe corectarea deficitului bugetar conform Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), fără o analiză contextuală reală a: 

    •Necesităților de dezvoltare ale României; 

    •Costului social al ajustărilor bugetare; 

    •Impactului cumulativ al măsurilor fiscale asupra bunăstării cetățenilor. 

    Această abordare neglijează echilibrul esențial între stabilitate fiscală și coeziune socială – o tensiune recunoscută în teorie de UE, dar rar internalizată în practică. 

    2. Impunerea unui calendar strict și nerealist pentru ajustare bugetară 

    României i se cere: 

    •Corectarea deficitului până în 2030, în etape precise, cu rate anuale de creștere a cheltuielilor nete clar limitate (ex: max. 2,8% în 2025); 

    •Raportări semestriale, cu termen intermediar fix – 15 octombrie 2025 – pentru demonstrarea eficacității măsurilor. 

    ?? Acest cadru restrictiv nu ține cont de: 

    •Evenimente neprevăzute (șocuri externe, crize climatice, sociale etc.); 

    •Nevoia de investiții anticiclice în servicii publice și infrastructură pentru a stimula creșterea economică; 

    •Lipsa de capacitate administrativă în absorbția fondurilor europene, ceea ce reduce spațiul de substituție a cheltuielilor bugetare. 

    3. Amenințarea cu declanșarea condiționalității macroeconomice – un instrument disproporționat 

    În paralel cu adoptarea propunerii revizuite, Comisia amintește că, în absența unor măsuri „eficace”, poate activa: 

    •Suspendarea fondurilor UE prin Regulamentul CPR (art. 19); 

    •Mecanismele din Regulamentul RRF (art. 10). 

    ?? Această logică de penalizare financiară: 

    •Poate afecta direct proiecte din PNRR și Politica de Coeziune; 

    •Pedepsește cetățenii și administrațiile locale pentru erori sistemice; 

    •Aduce riscuri politice și de legitimitate democratică, în contextul unei populații deja sceptice față de „Europa cu două viteze”. 

    4. Lipsa de considerație pentru indicatorii sociali și de dezvoltare 

    Decizia ignoră complet: 

    •Nivelul ridicat al sărăciei relative și al inegalităților sociale din România; 

    •Faptul că cheltuielile sociale și de investiții sunt esențiale pentru: 

    oModernizarea sistemelor de sănătate și educație; 

    oAsigurarea tranziției verzi și digitale; 

    oSprijinirea regiunilor rămase în urmă. 

    ?? Este paradoxal ca UE să promoveze o „Economie în serviciul cetățenilor”, dar să impună constrângeri care limitează exact capacitatea statelor de a face asta. 

    5. Un cadru juridic învechit, nereformat după lecțiile pandemiei 

    Regulamentul (CE) nr. 1467/97, invocat ca bază legală pentru această recomandare, nu a fost reformat în esență, deși pandemia COVID-19 a arătat clar că: 

    •Regula deficitului de 3% este insuficientă și lipsită de flexibilitate; 

    •Este nevoie de criterii calitative, nu doar cantitative, pentru a evalua sănătatea fiscală a unui stat; 

    •Investițiile publice strategice (ex: sănătate, digital, climă) ar trebui tratate diferențiat în cadrul bugetar. 

    Faptul că se revine la aceleași reguli, fără adaptare la contextul post-pandemic și geopolitic actual, demonstrează lipsa de inovație politică și o continuare a paradigmei austerității fiscale în formă mascată. 

    Concluzie: România trebuie să își apere spațiul fiscal, cu un discurs articulat în Consiliu 

    Ministerul Finanțelor ar trebui să adopte o poziție fermă și nuanțată în discuțiile din ECOFIN și EFC, argumentând: 

    •Necesitatea de flexibilitate macroeconomică în perioada 2025–2030; 

    •Prioritatea investițiilor și a reducerii decalajelor sociale în aplicarea oricărei ajustări fiscale; 

    •Evitarea aplicării de sancțiuni care afectează negativ capacitatea României de a atinge obiectivele UE (green deal, coeziune, digitalizare). 

    România poate cere o aplicare diferențiată și contextualizată a regulilor fiscale, în spiritul real al solidarității și convergenței europene – nu doar al conformității contabile.

    Dorim triplarea salariilor în invățămănt,vrem 3 sporuri garantate,ore suplimentare de predare plătite triplu și meditații negre.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Iul. 2025
Euro (EUR)Euro5.0708
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3213
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4251
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8168
Gram de aur (XAU)Gram de aur464.9428

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
industrylink.eu
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
targulnationalimobiliar.ro
industrylink.eu
connecting.careers
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb