Dolarul american continuă să domine rezervele valutare din băncile centrale

• Moneda SUA reprezenta 56,8% din rezervele valutare globale la sfârşitul anului 2025, mai mult decât toate celelalte valute majore la un loc • Euro - pe locul al doilea, cu 20,2% din totalul global • Yuanul chinezesc - numai 2% din rezerve, în scădere faţă de vârful din 2022

Băncile centrale deţineau rezerve valutare totale de 13,1 trilioane de dolari la sfârşitul anului 2025, dolarul american continuând să domine deţinerile globale, potrivit visualcapitalist.com. În pofida discuţiilor purtate ani la rând pe marginea ”dedolarizării”, administratorii rezervelor îşi păstrează în continuare majoritatea activelor în instrumente denominate în dolari. Între timp, euro rămâne principala alternativă, iar ponderea yuanului chinezesc a scăzut de la maximele recente.

Sursa citată prezintă modul în care erau alocate rezervele globale în diverse valute, la finele anului 2025, pe baza datelor FMI.

• Dolarul - cea mai importantă monedă de rezervă

În ciuda eforturilor de dedolarizare, dolarul american rămâne de departe cea mai importantă monedă de rezervă din lume. Băncile centrale deţineau, împreună, rezerve denominate în dolari în valoare de 7,46 trilioane de dolari la sfârşitul lui 2025, reprezentând 56,8% din totalul global.

Dominanţa dolarului provine din dimensiunea economiei SUA, profunzimea pieţelor titlurilor de trezorerie americane şi din rolul său central în comerţul şi finanţele globale.

Multe mărfuri, inclusiv petrolul, continuă să fie evaluate şi decontate în dolari, ceea ce consolidează cererea pentru această monedă la nivel mondial. Ponderea dolarului a scăzut treptat de la aproximativ 65% în urmă cu un deceniu, dar nicio monedă nu a apărut ca un înlocuitor clar.

• Euro rămâne principala alternativă

Euro este a doua cea mai mare monedă de rezervă din lume, reprezentând 2,66 trilioane de dolari în deţineri şi 20,2% din rezervele totale. Deşi mult în urma dolarului, euro rămâne principala alternativă pentru băncile centrale care caută diversificare. Moneda beneficiază de dimensiunea economică a zonei euro şi de lichiditatea pieţelor de obligaţiuni guvernamentale europene. Împreună, dolarul şi euro reprezintă mai mult de trei sferturi din toate rezervele valutare globale.

Dincolo de aceşti doi lideri, yenul japonez şi lira sterlină deţin cote de 5,8%, respectiv 4,4%. Urmează, în clasament, dolarul canadian (2,5%) şi cel australian (2%).

• Yuanul - rol relativ mic

Una dintre cele mai notabile dinamici în materie de rezerve este cea a yuanului chinezesc, care a ajuns si aibă un rol relativ mic. Băncile centrale deţineau rezerve în yuani în valoare de aproximativ 257 de miliarde de dolari în trimestrul IV al anului 2025, echivalentul a numai 2% din totalul global.

Ponderea rezervelor yuanului a scăzut faţă de vârful de 2,9% din 2022, în ciuda aşteptărilor că tensiunile geopolitice şi eforturile de diversificare ar putea accelera adoptarea sa.

În loc să fie direcţionată în principal către yuani, o parte din diversificarea rezervelor a fost distribuită unor monede precum dolarul canadian sau cel australian, francul elveţian şi o colecţie tot mai mare de monede de rezervă mai mici.

• Xi Jinping: ”Yuanul ar trebui să devină o monedă importantă de rezervă globală”

Liderul chinez Xi Jinping declara, în luna februarie, că yuanul ar trebui să obţină statutul de monedă de rezervă globală. China îşi propune să creeze o ”monedă puternică” pentru comerţul şi investiţiile internaţionale, potrivit Financial Times.

Beijingul a încercat de multă vreme să internaţionalizeze yuanul, dar declaraţia de anul acesta a preşedintelui Chinei este dovada clară a obiectivului său de a crea o ”monedă puternică” şi o bază financiară mai largă pe care Beijingul va trebui să o construiască pentru a-l susţine.

Potrivit liderului de la Beijing, China trebuie să creeze ”o monedă puternică”, iar aceasta să fie utilizată pe scară largă în comerţul internaţional, investiţii şi pieţele valutare şi, de asemenea, ”să obţină statutul de monedă de rezervă”.

Publicaţia britanică indică faptul că apelul lui Xi Jinping reflectă strategia pe termen lung a Beijingului de a-şi consolida influenţa în economia globală, în special pe fondul semnelor de slăbire a dolarului american şi al schimbării conducerii Rezervei Federale (Fed), ceea ce determină alte bănci centrale să îşi revizuiască portofoliile valutare şi riscurile asociate activelor în dolari.