Ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, anunţă că a decis să sesizeze Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi.
Pîslaru a explicat că măsurile au fost luate „ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”. El reaminteşte că apelul de proiecte a fost conceput pentru sprijinirea comunităţilor rurale, însă analiza documentaţiilor depuse arată „că modul de implementare a fost neuniform şi lipsit de o coordonare centralizată”.
Ministrul semnalează că, în locul unui sistem integrat de achiziţie, „fiecare judeţ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate şi condiţii de livrare”, ceea ce a dus la nu mai puţin de „74 de achiziţii derulate individual de către 40 de judeţe”.
Consecinţele acestei abordări fragmentate sunt, în viziunea sa, „absolut reprobabile”. Pîslaru subliniază că acelaşi tip de microbuz electric, cu 16+1 locuri, a fost cumpărat „la valori semnificativ variabile - între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele”. Mai mult, au existat cazuri în care echipamentele „au fost recepţionate în afara termenilor de livrare”, iar diferenţele de preţ „au variat uneori şi până la de trei ori mai mult faţă de preţul cel mai mic”.
Potrivit ministrului, „nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferenţele majore de cost”, iar variaţiile semnificative ridică „suspiciuni de înţelegere între firme (preţ de cartel)”, preţurile nefiind reprezentative pentru piaţă. În această logică, „ofertele de preţ nu sunt fundamentate, acestea generând „un potenţial prejudiciu bugetar” şi sugerând „o achiziţie ineficientă sau neconformă”.
Pîslaru punctează şi alte nereguli, printre care „diferenţe între listele localităţilor beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanţare şi localităţile care au primit în final microbuze”.
În consecinţă, ministrul a dispus transmiterea tuturor constatărilor către instituţiile abilitate, subliniind că „rolul lor este să verifice dacă diferenţele de preţ şi modalitatea de utilizare a informaţiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene”. El a reiterat că MIPE „nu are rolul de procuror sau de judecător” şi nu poate „da verdicte definitive ori să condamne potenţiale încălcări ale legii”.
În acelaşi timp, ministrul insistă asupra modernizării administrative: „România are nevoie de o administraţie care funcţionează unitar şi responsabil”, iar banii europeni, fiind bani publici, trebuie folosiţi corect şi transparent. „Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijenţă, improvizaţie sau lipsă de rigoare şi nu voi tolera niciodată asemenea situaţii”, a avertizat Pîslaru.



























































Opinia Cititorului