Economia României în primul semestru: stagnare, scumpiri şi o scenă politică suspendată

România a traversat prima jumătate a anului 2026 într-o combinaţie nefavorabilă de stagnare economică, inflaţie record la nivelul Uniunii Europene şi instabilitate politică prelungită, ţara funcţionând fără un guvern cu puteri depline încă de la începutul lunii mai. Singurul plus clar este corecţia bugetară, care avansează mai repede decât estimau pieţele. Per ansamblu, tabloul rămâne fragil, iar prognozele pentru întregul an au fost majoritar revizuite în scădere, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

După o creştere de numai 0,9% în 2024 şi 0,7% în 2025, economia a intrat pe zero la începutul lui 2026. Conform celor mai recente date provizorii ale Institutului Naţional de Statistică (INS) pentru trimestrul I (publicate la începutul lunii iunie, cu revizuire faţă de prima estimare din mai), PIB a stagnat în termeni reali faţă de ultimul trimestru din 2025 şi a scăzut cu 1,2% pe seria brută, respectiv 1,1% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu primul trimestru din 2025. În valoare nominală, PIB-ul a fost estimat la 403,9 miliarde lei (serie brută), respectiv 497,8 miliarde lei (serie ajustată sezonier).

Cifrele revizuite sunt mai bune decât estimarea iniţială din mai, care indică un recul de 1,7% (serie brută) faţă de trimestrul I 2025 şi o scădere de 0,2% faţă de trimestrul precedent. După o contracţie de circa 2% în trimestrul IV 2025, o nouă scădere trimestrială ar fi însemnat recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere). Prin stagnarea din trimestrul I, România a evitat, deocamdată, acest scenariu.

- Pe componente, evoluţia a fost mixtă:

În creştere: construcţiile (volum +7,9%, contribuţie +0,4 puncte procentuale la dinamica PIB) şi investiţiile (formarea brută de capital fix), susţinute de fonduri europene şi PNRR.

În scădere: comerţul, transporturile şi HoReCa (volum -3,1%), industria (-1,2%), informaţiile şi comunicaţiile, precum şi serviciile profesionale.

Cel mai îngrijorător semnal: consumul gospodăriilor a scăzut cu 1,8%, confirmând erodarea vizibilă a puterii de cumpărare.

• Inflaţia, cea mai mare din UE

Inflaţia este principala problemă macro a momentului. După 9,69% în decembrie 2025 şi o uşoară temperare la 9,31% în februarie 2026, rata anuală a accelerat din nou, depăşind 10% în aprilie. În mai 2026 a ajuns la 10,9%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană (pe indicele armonizat IAPC, circa 9,5%, faţă de o medie UE de aproximativ 3,2%).

- Principalii factori din spatele scumpirilor

Energia: preţul energiei electrice a crescut cu peste 55% anual, principalul element din spatele scumpirii mărfurilor nealimentare.

Încetarea schemei de plafonare a preţului energiei electrice (din august 2025)

Eliminarea plafonului pentru preţul gazelor destinate consumatorilor casnici (de la 1 aprilie 2026)

Majorările de TVA şi accize

Banca Naţională a menţinut dobânda de politică monetară la 6,50% şi, în raportul asupra inflaţiei din luna mai, şi-a revizuit semnificativ în sus prognoza de final de an: 5,5% în decembrie 2026, faţă de 3,9% anterior. BNR anticipează un vârf de inflaţie de circa 10,3% în iunie 2026, urmat de o corecţie descendentă substanţială în a doua jumătate a anului, pe măsură ce se epuizează efectele directe ale liberalizării energiei şi ale majorărilor de taxe. Revenirea în interiorul intervalului-ţintă (2,5% +/-1 punct procentual) este aşteptată abia în al treilea trimestru din 2027.

• Finanţele publice: corecţia bugetară, singură veste bună

Pe partea fiscală, ajustarea avansează mai rapid decât se aştepta. Conform execuţiei bugetare pe primele cinci luni (datele Ministerului Finanţelor), deficitul bugetului general consolidat a fost de 35,94 miliarde lei (1,75% din PIB), aproape la jumătate faţă de 3,35% din PIB (64,23 miliarde lei) în aceeaşi perioadă din 2025. Traiectoria deficitului a fost constantă:

- 3 luni: 1,03% din PIB

- 4 luni: 1,17% din PIB

- 5 luni: 1,75% din PIB

- Structura execuţiei pe primele cinci luni

Venituri: 279,5 miliarde lei (+9,2% anual), susţinute de TVA, impozitul pe salarii şi venit şi impozitul pe dividende.

Cheltuieli: scădere nominală de 1,5%, până la 15,3% din PIB (de la 16,7%), prin limitarea cheltuielilor curente şi de personal, fără tăierea investiţiilor publice.

Dobânzi: 26,8 miliarde lei (1,3% din PIB), cu aproape 4 miliarde lei peste anul trecut - principalul punct de presiune.

Bugetul pe 2026 este construit pe o ţintă de deficit de 6,2% din PIB, în linie cu angajamentele din procedura de deficit excesiv. Comisia Europeană a revizuit estimarea de deficit pentru România de la 7,9% la 6,2% din PIB. România a înregistrat în 2025 cel mai mare deficit guvernamental din UE, motiv pentru care credibilitatea consolidării este urmărită atent de agenţiile de rating. Ţara are în prezent calificativul BBB-/Baa3 (ultima treaptă din categoria "investment grade”), iar avertismentele privind riscul de retrogradare la nivel "junk” s-au înmulţit, notează TradeVille (https://tradeville.ro/?utm_source=bursaro&utm_medium=media&utm_campaign=treviq).

• Sectorul extern şi cursul de schimb

În primele patru luni, dezechilibrul extern s-a mai redus, dar rămâne ridicat:

Cont curent: deficit de 7,9 miliarde euro, de la 9,1 miliarde euro în perioada similară din 2025 (BNR).

Balanţă comercială: deficit de circa 10,8 miliarde euro (-7%), cu exporturi FOB +1,9% (32 miliarde euro) şi importuri CIF -0,5% (42,8 miliarde euro) - date INS.

Investiţii străine directe: în scădere la 1,5 miliarde euro, de la 2,2 miliarde euro.

Datoria externă totală: 231,5 miliarde euro la finalul lunii martie.

Moneda naţională s-a depreciat faţă de euro, depăşind pragul de 5 lei menţinut în anii precedent. De la un curs de închidere de 5,0985 lei/euro la finalul lui 2025, cotaţia a urcat în zona de 5,2-5,25 lei/euro în prima parte a anului. În acest context, BNR pare să fi tolerat o depreciere graduală şi controlată a leului, estimată de analişti la 2-3% pe an, pe fondul unei inflaţii locale mult mai ridicate decât în zona euro. Tot pe fondul scumpirilor, salariul mediu net real a început să scadă (în jurul a 5,840-5,940 lei în martie-aprilie, cu un recul de circa 1,6%).

• Criză politică prelungită

Cadrul economic este complicat de o criză politică prelungită. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la începutul lunii mai 2026, printr-o moţiune de cenzură susţinută de PSD şi AUR. De atunci, România funcţionează cu un guvern interimar, care nu poate iniţia proiecte de lege şi nu poate emite ordonanţe de urgenţă, exact în perioada în care ar fi nevoie de măsuri pentru consolidarea bugetară şi pentru deblocarea fondurilor.

Tentativele de a forma un nou guvern au eşuat pe rând:

4 iunie: Eugen Tomac este desemnat premier; îşi depune mandatul după circa zece zile de negocieri

14 iunie: este desemnat liberalul Adrian Vestea

22 iunie: cabinetul Vestea este respins în Parlament, cu doar 189 de voturi din cele 233 necesare, după ce parlamentarii AUR au părăsit sala.

Eşecul a scos la iveală o fractură adâncă în interiorul PNL, între tabăra lui Bolojan şi gruparea care l-a susţinut pe Vestea.

La finalul lunii iunie, ţara a rămas fără premier, iar pe masă sunt discutate variante de la un guvern minoritar (PNL-USR-UDMR) până la un cabinet condus de PSD. Constituţional, dacă şi al doilea premier desemnat eşuează în obţinerea votului de încredere până pe 20 august 2026, se deschide drumul către alegeri anticipate. Presa internaţională descrie situaţia drept o adâncire a instabilităţii, într-un moment în care ţara are unul dintre cele mai mari deficite din UE şi negocieri sensibile cu agenţiile de rating.

• Estimări pentru restul anului

Pentru întregul an 2026, prognozele au fost în mare parte revizuite în scădere, ceea ce reflectă incertitudinea ridicată:

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP): creştere economică de circa 1% (în scădere faţă de 1,2%)

Comisia Europeană: +1,1%

ING Bank: +1,4%, cu investiţiile ca motor principal, dar cu risc de recesiune tehnică de scurtă durată

Fondul Monetar Internaţional: +0,7% (revizuit în jos de la 1,4%)

Banca Mondială: +0,5% (revizuit în jos de la 1,3%)

Firul comun al acestor estimări este că o eventuală revenire a creşterii economice ar urma să fie susţinută mai degrabă de investiţii publice şi fonduri europene/PNRR, nu de consum. În ceea ce priveşte inflaţia, scenariul de bază al BNR indică un vârf în jurul lunii iunie, urmat de o dezinflaţie graduală spre 5,5% la final de an, dar cu riscuri ascendente generate de deprecierea leului şi de posibile măsuri fiscale suplimentare. Pe partea bugetară, principala miză rămâne menţinerea deficitului pe traiectoria asumată, spre 6,2% din PIB, în condiţiile în care o ratare a ţintei ar menţine prima de risc la un nivel ridicat şi ar putea scumpi finanţarea atât pentru stat, cât şi pentru companii.

• Principalele riscuri pentru al doilea semestru

Prelungirea blocajului politic şi posibile alegeri anticipate, care ar putea întârzia reformele şi ar pune presiune pe absorbţia fondurilor europene.

O eventuală retrogradare a ratingului sub pragul "investment grade”.

Consum în continuare slab şi erodarea veniturilor reale prin inflaţie.

Context extern volatil, marcat de preţurile energiei şi tensiunile geopolitice.

În sens pozitiv, economia ar putea fi susţinută de o accelerare a absorbţiei fondurilor PNRR, de continuarea corecţiei fiscale şi de formarea relativ rapidă a unui guvern funcţional.