Editorial

De la promovarea campaniei continue la atacul permanent, luna august a fost pentru Adrian Năstase perioada repoziţionării avantajoase faţă de adversarii din interiorul sau din afara partidului.

Gradul de libertate al formaţiunilor politice româneşti în contextul electoral din 2004 este limitat. Bipolarizarea spaţiului politic, dar şi efectul integrării europene asupra partidelor cu vocaţie guvernamentală (PSD, Alianţă) pun sub semnul...

Întîi şi-a cîştigat simpatia lui Bush la Washington, a trecut să-l liniştească pe Putin la Moscova şi apoi şi-a amintit că de ales, îl aleg românii.

Ultimul act al ciclului electoral, care se va consuma în toamnă, va consemna, cu siguranţă, schimbări ale politicului autohton.

Deşi detaliile contractului de privatizare nu sînt publice (precis că tranzacţia este condiţionată de numeroase clauze) măcar ceva este sigur: preţul pe care-l plăti OMV pentru 33,35% din SNP Petrom este de 669 milioane euro.

Avatarurile creştin-democraţiei româneşti relevă artificialitatea şi fragilitatea construcţiei politice postdecembriste.

Ca în fiecare an electoral după 1992 dar pentru ultima dată, cel puţin pentru o vreme, în ce priveşte prezidenţialele, alegerile româneşti se vor desfăşura în paralel cu cele americane.

Starea politicii româneşti, precară!

Se pare că victoria localelor nu şi-o poate adjudeca niciunul din cele două blocuri politice care vor intra în competiţie la toamnă.

De cîtăva vreme, România pare ţara unde nu se întîmplă nimic.

Campania pentru alegerile prezidenţiale a depăşit faza tacticilor de iniţiere.

Lupta pentru Casa Albă se pregăteşte să intre în linie dreaptă.

Deşi ar avea multe alte lucruri pe lista de priorităţi, premierul israelian Ariel Sharon şi-a găsit timp pentru a declanşa un scandal diplomatic de proporţii.

Restructurarea cîmpului politic, nu doar la nivelul sistemului de partide, ci şi a organizării interne a formaţiunilor politice, a devenit un subiect de actualitate.

La saga premierului Toni Blair, generată de deciziile care au dus angajarea Marii Britanii în operaţiunea militară din Irak, s-a mai scris o pagină.

Congresul Naţional PSD a fost amînat.

Exerciţiul despărţirii de o figură dominantă, ca act simbolic, metafizic, sau ca fapt fundamental de viaţă, a produs în literatură texte dintre cele mai incitante, dacă ar fi să ne referim în spaţiul românesc doar la "Despărţirea de...

Încă de la începutul ultimului mandat prezidenţial Iliescu şi a primului (dar şi ultimului?) mandat guvernamental Năstase, în decembrie 2000, o senzaţie de sfîrşit de domnie se făcea simţită.

Celebrul banc cu miliţienii care au tras mortul de pe strada Edgar Quinet pe Academiei, pentru ca să scape de insurmontabilele dificultăţi ortografice ale redactării procesului verbal de constatare, este construit pe o paradigmă cu mare forţă...

În numărul 130, din 5 iulie, al ziarului "Bursa", Make a publicat un articol pe care eu îl consider exemplar.

Problema societăţii româneşti, mereu în deficit de modernizare, mereu în urma vremurilor noi, a fost turnată de Maiorescu în bronzul unei sintagme: "forme fără fond".

Principala confruntare politică de la toamnă se poartă, desigur, între PSD şi Alianţa D.A.

Dacă alegerile din 6 iunie, mai ales prin rezultatele de la consiliile locale şi judeţene, au indicat bipolarizarea sistemului de partide românesc şi echilibrarea relativă a raporturilor de forţe la nivel electoral, nu aceeaşi este situaţia...

Ceva nu-i în regulă cu titlul nostru, nu-i aşa?

Aproape jumătate din România trăieşte la sat.

Între proiect politic şi istorie, Irakul a mai trecut un prag. Încotro, rămîne o întrebare deschisă.

Una dintre problemele care au dominat recent încheiatele alegeri a fost problema "baronilor locali".

Cadenţa vieţii politice româneşti decurge din ciclurile electorale. Anii electorali - 1990, 1992, 1996 sau 2000 - au influenţat politica românească, dîndu-i sens şi consistenţă pe termen mediu.

Dacă nu am vedea cu ochii noştri, nu ne-ar veni să credem!

Există, în recent publicatul Raport de ţară despre România al Băncii Mondiale, o frază care dezvăluie una din principalele surse ale multor dintre problemele care fac din România un caz aparte.

Cînd tocmai s-au terminat alegerile noastre, iar campionatul european de fotbal dă în clocot, cui îi mai pasă de alegerile pentru Parlamentul Uniunii Europene?

Dacă ne uităm fără prejudecăţi politice sau teoretice la rezultatele alegerilor locale, din perspectiva alegerilor generale care vin în toamnă, putem desprinde cîteva concluzii.

După 14 ani de la primele alegeri postcomuniste electoratul românesc s-a schimbat.

Gluma, din vremuri străvechi, pe cînd poliţiştii noştri de azi erau încă miliţieni şi îşi completau studiile gimnaziale la ff, se referă la inedita analiză gramaticală, făcută de un vajnic "apărător al ordinii socialiste", propoziţiei...

Ce ştie, ce poate şi ce vrea România de la relaţia sa cu China la acest început de veac şi de mileniu?

PSD şi Alianţa D.A. vor lupta la generalele din toamnă pe picior de egalitate; decorul politic autohton, de acum echilibrat, s-ar putea înclina în favoarea actualei Opoziţii.

Rezultatul alegerilor din 6 iunie indică, dincolo de rezultate, bipolarizarea vieţii politice.

Ce ne facem dacă una dintre instituţiile fundamentale ale democraţiei, Parlamentul de exemplu, într-un moment de pierdere colectivă a lucidităţii, ia decizii care atentează la siguranţa naţională?

Cică la judeţene, democraţii însumaţi cu liberalii au egalat sau chiar au întrecut PSD-ul.

Unde s-au cîştigat, unde s-au pierdut bătăliile alegerilor locale de anul acesta?