English
În Europa, speranţa unei limitări a puterii lui Donald Trump coexistă cu teama că aşteptările sunt prea mari. Experta americană în politica internaţională, Amanda Sloat, avertizează, într-un comentariu pentru cotidianul spaniol El Pais, că un control parlamentar sporit nu repară imediat relaţiile transatlantice şi nu elimină pârghiile prezidenţiale în comerţ, apărare ori politica faţă de Ucraina. Există şi riscul ca un preşedinte constrâns intern să caute iniţiative externe prin care să-şi afirme autoritatea. Politico susţine că pierderea alegerilor de către tabăra republicană îl va determina pe Donald Trump să pună presiune asupra aliaţilor din NATO şi asupra Ucrainei.
Potrivit mass-media din statele din zona Asia-Pacific (Japonia şi Coreea de Sud), alegerile midterm vor avea efect asupra continuităţii alianţei, presiunilor comerciale şi posibilelor stimulente din partea lui Trump pentru autorităţile de la Phenian.
În schimb, presa oficială chineză insistă asupra polarizării. Xinhua, într-un material preluat de People's Daily Online, descrie episoadele de campanie drept „farse”, în timp ce alte relatări urmăresc litigiile electorale şi dezinformarea cu inteligenţă artificială.
TASS a relatat şi declaraţia lui Trump că ar folosi veto-ul dacă democraţii câştigă, preluând un interviu acordat New York Post.
În Iran, agenţiile de presă Mehr şi Tasnim arată că, indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, autorităţile de la Teheran nu se aşteaptă ca Donald Trump să îşi schimbe viziunea pentru Orientul Mijlociu şi se pregătesc pentru un atac masiv anunţat de preşedintele american.
Pentru România, miza se va vedea în angajamentele americane de securitate, în capacitatea europeană de apărare şi în finanţările efectiv aprobate şi executate. Un Congres poate impune condiţii, controla bugete şi ridica preţul politic al unei decizii. Felul în care aceste instrumente sunt folosite contează mai mult decât eticheta majorităţii. Privite din România, alegerile vor începe să capete contur în noaptea de marţi spre miercuri, 3-4 noiembrie. România este cu şapte ore înaintea coastei estice americane. Primele secţii din părţi ale statelor Indiana şi Kentucky se închid la ora 01:00 a României. La 02:00 urmează mai multe state de pe coasta estică, inclusiv Georgia şi Virginia, iar la 02:30, între altele, Ohio şi Carolina de Nord. Între 03:00 şi 04:00 se extinde raportarea din state importante pentru Congres, unele întinse pe mai multe fusuri orare. California închide urnele la 06:00, iar în Alaska ultimele închideri sunt între 07:00 şi 08:00, în funcţie de zonă. Aceste ore marchează sfârşitul votării, fără să garanteze anunţarea câştigătorilor.
În primele ore, câştigurile nete vor spune mai mult decât totalul victoriilor anunţate. Păstrarea unui loc deja deţinut nu schimbă balanţa, iar un partid care câştigă mandate ale adversarului poate pierde simultan din ale sale. La Cameră, mai multe curse strânse pot întârzia stabilirea majorităţii. Rezultatele pentru guvernatori au o miză proprie, iar Colegiul Electoral nu intervine în acest scrutin: el priveşte alegerea preşedintelui.
De exemplul, statul Alaska permite primirea unor buletine expediate prin poştă după ziua votului, dacă sunt respectate termenele şi condiţiile legale. Calendarul oficial prevede etape de numărare până în a doua jumătate a lunii noiembrie. Un rezultat neclar miercuri dimineaţa poate fi consecinţa procedurilor obişnuite.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului