Abonament gratuit

EXCLUSIV. TRAGEDII PE ALTARUL LUXULUIDiamantele însângerate au mall în Cotroceni

MIHAI MUNTEANU, DANIEL BOJIN
Ziarul BURSA #Companii /

Diamantele însângerate au mall în Cotroceni

Lev Leviev, lider pe piaţa mondială a diamantelor, a construit mall-ul gigant AFI Cotroceni 

Controversatul afacerist israelian Leviev, ale cărui companii sunt acuzate de abuzuri în Angola, este un apropiat al dictatorului Jose Eduardo dos Santos, şeful statului african

După preluarea afacerii din Capitală, magnatul israelian a finanţat PDL

Drumul banilor cu care a fost înălţat cel mai mare mall de la noi - AFI Palace Cotroceni - se pierde în pulberea angoleză, prin care sute de muncitori caută diamante cu pistolul la tâmplă.

Afacerea de la Bucureşti este doar o altă puş­culiţă prin care cresc conturile unui controversat miliardar israelian - Lev Avnerovich Leviev -, unul din­tre cei mai importanţi jucători pe piaţa mondială a diamantelor, ale cărui companii sunt acuzate că supun băştinaşii africani la tratamente inumane.

Lordul diamantelor intră în forţă pe piaţa noastră

În România, Lev Leviev a intrat în forţă acum patru ani.

Dar cea mai mare afacere de aici a făcut-o în 2007, când a preluat Cotroceni Park, compania prin care magnatul a dezvoltat unul dintre cele mai mari centre comerciale din Europa de Est - AFI Palace Cotroceni, inaugurat anul trecut.

Oficial, magnatul nu apare ca acţionar în nicio societate înregistrată în ţara noastră, dar Leviev controlează, prin firme-paravan, mai multe companii rezidente în Bucureşti, care operează în domeniul imobiliar şi hotelier. Prin afacerile sale româ­neşti, Leviev a rulat sute de milioane de euro.

Model de business

Prin compania AFI Europe NV, înregistrată în Amsterdam şi asumată oficial ca fiind firma-amiral a grupului Africa Israel, Lev Leviev este acţionar în nouă companii rezidente în România: Star Estate, Europe Logistic, Veroskip Trading, Tulip Management, Plaza Arad Imobiliar, Roi Management, Premier Solutions & Team, AFI Europe Management şi King Garden, toate acţionând în domeniul imobiliar, axate pe construcţia, închirierea şi subînchirierea clădirilor de birouri. Toate cele nouă firme au fost înfiinţate în perioada 2006 - 2007, când în România piaţa construcţiilor era în plin avânt.

Prin compania Tulip Management, Leviev a construit o clădire-colos din sticlă şi oţel, cu 14 etaje, pe strada Tudor Vladimirescu din Capitală, unde a fost stabilit "cartierul general" al tuturor societăţilor sale rezidente la noi în ţară.

Altă firmă, Star Estate SRL, este proprietara a 10 hectare de teren în Voluntari, unde în urmă cu trei ani era programat să apară un ansamblu rezidenţial. Acum, lucrările sunt stopate temporar.

Planul lui Leviev era ca mall-ul din Capitală să fie multiplicat, în centre comerciale mai mici, la Ploieşti şi la Arad.

Pe 22 decembrie 2009, firma Veroskip Trading solicita Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Ploieşti aprobarea pentru a schimba des­tinaţia unui teren: din categoria "industrial", în "comercial".

De altfel, la începutul aceluiaşi an, Veloskip ceruse Primăriei Ploieşti avizul pentru a dărâma clădirile "cu funcţie administrativă" care ocupau o parte din teren. Cu o suprafaţă totală de 40.000 de metri pătraţi, pământul a găzduit fosta fabrică de fontă Flacăra- Ploieşti şi a intrat în portofoliul magnatului în 2007.

Scopul achiziţiei: ridicarea unui centru comercial, a unui imobil de birouri şi a mai multor locuinţe de lux.

După o reţetă similară, Leviev a achiziţionat, prin intermediul firmei Europe Logistic, peste 10 hectare în inima oraşului Arad.

Terenul, parte a unei foste platforme industriale, găzduia cea mai veche fabrică de mobilă din oraş, IMAR, înfiinţată în anul 1890.

Ca şi în Ploieşti, acolo era programată construirea unui mall şi a unei clădiri de birouri. Inaugurarea celor două replici mai mici ale AFI Palace Cotroceni era programată pentru începutul acestui an, dar momentul a fost amânat din cauza problemelor financiare.

Afacerea Cotroceni Park

Afacerea Cotroceni Park s-a constituit acum şase ani, prin divizarea companiei IMSAT, care a transferat terenul de 12 hectare din bulevardul Timişoara către noua companie. Ca pasiv, noua companie Cotroceni Park a preluat şi o datorie a societăţii IMSAT, în valoare de 350.000 de dolari, pe care o avea către fondul de investiţii american Broadhurst Investment, reprezentat, la noi, de Siminel Andrei.

Prin divizări şi majorări succesive de capital, fondul de investiţii ajunge acţionar majoritar cu 97%, iar apoi, acţiunile fondului sunt transferate către o compania cipriotă Cotroceni Investment Limited (CIL), cu acelaşi sediu în Cipru cu Broadhurst.

Prin CIL îşi face intrarea apoi şi Lev Leviev, care preia afacerea prin Cipru, de la Broadhurst, divizia cipriotă.

Suma vehiculată atunci drept preţ al preluării a fost de aproape 80 de milioane de euro, ceea ce arată o afacere extrem de profitabilă pentru fondul american de investiţii, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa noastră imobiliară, dar şi pe cea bursieră.

Cotroceni Park, aflată deja în proprietatea lui Lev Leviev, sponsorizează PD-L cu 95.000 lei, contând în 2008, ca unul dintre cei mai importanţi donatori oficiali ai acestui partid.

În sectorul 6, acolo unde este amplasat mall-ul, primar este Cristian Poteraş, membru PDL.

Pentru înălţarea complexului comercial, compania Cotroceni Park a contractat o linie de finanţare de până la 234 milioane de euro, garantată, la bănci, cu o ipotecă de rangul întâi asupra proprietăţilor imobiliare.

Reţeta succesului

Angola este al cincilea furnizor de diamante din lume şi unul dintre cei mai importanţi producători de petrol din Africa.

Pietrele preţioase descoperite în mine şi în albiile râurilor bagă în fiecare an peste un miliard de dolari în conturile exploatatorilor străini.

Cu resursele din Angola, se trăieşte bine.

Blestemul resurselor

În Angola, însă, se trăieşte rău.

Statul încasează o redevenţă anuală mai mică de 10% din profitul pe care îl scot concesionarii minelor diamantifere.

Aproape 85% din economia ţării se bazează pe agricultura de subzis­tenţă.

Autorităţile nu au bani pentru exploatarea tuturor zăcămintelor de petrol, iar 90% din cantitatea extrasă ia calea exportului.

Unul din trei copii moare până să împlinească cinci ani din cauza sis­temului medical rudimentar.

Două din trei familii trăiesc cu mai puţin de doi dolari pe zi.

Localnicii ating pietrele preţioase doar dacă sunt angajaţi ai companiilor străine care au concesionat minele şi albiile râurilor unde se găsesc diamante la suprafaţă. Scormonesc pământul cu mâinile şi sunt supravegheaţi de agenţi de pază înarmaţi, care îi bat preventiv.

Oficialii companiilor lui Leviev au respins întotdeauna aceste acuze.

Jacques Zimmerman, purtătorul de cuvânt al lui Leviev, susţine că nu există nicio legătură între companiile pe care magnatul le deţine în Angola şi firma de pază K&P Mineira: "Nici Luminas, nicio altă companie a domnului Lev leviev nu este responsabilă pentru aceste acte reprobabile. Domnia sa a descurajat acest gen de acţiuni întotdeauna".

Managerii Lev Leviev Group of Companies (LLGC) neagă toate acuzaţiile aduse de raportul lui Marques (vezi mai jos) şi scot în faţă investiţiile făcute în Angola şi beneficiile aduse populaţiei africane.

Într-un comunicat oficial, LLGC precizează că afacerile magnatului au ridicat nivelul de trai al angolezilor, că a pus la punct un sistem de reducere a traficului de diamante care finanţa grupările paramilitare implicate în războiul civil, că a făcut numeroase donaţii spitalelor, şcolilor din zonă şi că toate activităţile companiilor lui Leviev respectă cu stricteţe drepturile şi demnitatea oamenilor.

Corespondenţă Bucureşti - Luanda

Jurnalistul Rafael Marques de Morais trăieşte şi azi în Angola.

Îndârjirea cu care se luptă cu regimul preşedintelui Dos Santos şi cu exploatatorii străini l-a costat libertatea, dar i-a adus aprecierea internaţională a organizaţiilor pentru apărarea drepurilor omului.

Mauricio Lazala, preşedintele Departamentului pentru America Latină şi Orientul Mijlociu al Centrului de Resurse pentru Afaceri şi Drepturile Omului din Londra, i-a susţinut îndeaproape activitatea. Punctual, organizaţia la care lucrează l-a ajutat pe Marques să publice raportul "Operation Kissonde - The Diamnond of Humiliation and Misery" în care sunt descrise abuzurile din Angola.

"Rafael Marques este considerat un remarcabil ziarist independent, care a câştigat foarte multe premii", a explicat Lazala. El confirmă dezvăluirile lui Marques despre activităţile din Angola ale companiilor de exploatare, inclusiv ale lui Lev Leviev: "În răspunsul pe care ni le-au trimis, niciuna dintre cele cinci companii (n.r. acuzate de abuzuri) nu a spus că informaţiile din raport sunt false. Doar unele dintre ele au contestat rolul pe care le-au avut în unele dintre incidente".

"O mare minciună."

Ziaristul angolez s-a arătat revoltat când a aflat că Jacques Zimmerman, purtătorul de cuvânt al lui Leviev, susţine că nu există nicio legătură între compania Luminas şi firma de securitate K&P Mineira: "E o mare minciună. Luminas a angajat K&P Mineira să le păzească zonele concesionate", a precizat Marques.

El a adunat informaţii la faţa locului: "Am văzut, aşa cum am scris şi în raport, cum la un moment dat nişte paznici de la K&P au legat cu o sfoară mai mulţi muncitori chiar în centrul zonei unde e amplasată Luminas. Potrivit legii, compania exploatatoare are obligaţia să asigure normele de securitate pe tot teritoriul concesionat. Aceste reguli trebuie să fie în acord cu legile statului. Foarte mulţi localnici au fost torturaţi pe teritoriul controlat de Luminas şi au fost forţaţi să lucreze pentru ei, ceea ce majorează rolul pe care compania l-a jucat în abuzurile împotriva drepturilor omului", punctează ziaristul.

Documentările sale au scos la iveală o reţea întreagă care face ca Leviev să beneficieze de un regim special pe teritoriul angolez.

Rafael Marques de Morais ne-a dezvăluit: "O altă companie pe care am menţionat-o în raport, Brazilian Odebrecht, a hotărât să angajeze un expert în drepturile omului care să eficientizeze activitatea companiilor de pază şi să ia măsuri pentru a reduce abuzurile. Pentru că Luminas se baza pe sprijinul fostului şef al Forţelor Armate din Angola, generalul Antonio Franca - acţionar în firmă - şi pe relaţia lui Lev Leviev cu preşedintele angolez, s-au comportat ca şi cum ei ar fi fost scutiţi de la apli­carea regu­lilor".

Statul, cel mai bun partener

Relaţia lui Lev Leviev cu africanii s-a sedimentat pe mai multe proiecte, dezvoltate pe ruinele monopolului gigantului DeBeers.

În anul 2000, compania fondată de Cecil Rhodes a fost forţată să renunţe la controlul total pe care îl avea asupra pieţei diamantelor, iar guvernele ţărilor unde se aflau minele de exploatare au început să-şi pună pe picioare propriile reţele de extracţie.

A fost momentul lui Leviev.

Prima dată, presa a consemnat prietenia din ce în cea mai strânsă dintre magnat şi fiica cea mare a preşedintelui agnolez, Isabel dos Santos, proprietara unei bănci din Portugalia şi a mai multor companii axate pe telecomunicaţii, energie şi petrol.

Apoi, Leviev a anunţat că a prezentat guvernului de la Luanda un plan de reducere a traficului de diamante.

Imediat, a apărut Ascorp (Angola Selling Corp), un joint-venture în care jumătate din participaţiuni a revenit statului, iar cealaltă jumătate a fost împărţită în mod egal de Leviev şi de belgienii de la Omega Diamonds. Compania a monopolizat sis­temul de comercializare a diamantelor. Doar Ascorp mai are dreptul să distribuie pietrele preţioase des­coperite în ţara din sud-vestul Africii, începând cu anul 2000.

Un parteneriat similar, Leviev - companie de stat, funcţionează şi în sistemul de extracţie a diamantelor. Miliardarul este legat ombilical de Compania Naţională a Diamantelor din Angola (Empresa National de Diamantes de Angola, ENDIAMA) prin care s-a asociat cu subsidiara SODIAM, care are cea mai mare cotă pe piaţa producţiei de pietre preţioase.

Pe 3 noiembrie 2005, în prezenta preşedintelui Jose Eduardo dos Santos, Leviev a inaugurat Angola Polishing Diamonds SA - companie de şlefuire a diamantelor, în care el deţine 49% din acţiuni, iar Sodiam, compania statului, 48%.

Epilog

În România, magnatul nu este conectat la vedere la o grupare atât de influentă, deşi a sponsorizat actualul partid de la putere.

Vedeti linkul de mai jos

Cine e Lev Leviev 

Omul care a spart monopolul De Beers

Lev Avnerovich Leviev (foto) s-a născut în Uzbekistan şi, la doar cincisprezece ani, a emigrat împreună cu părinţii în Israel. Întreaga familie a ajuns în provincia Kiryat Malakhi, locul unde trăiau "familiile fără viitor".

După armată a intrat ucenic la o mică fabrică de diamanate. Experienţa ca ucenic i-a folosit cu prisosinţă, căci ani mai târziu, la 45 de ani, după ce a spart monopolul tradiţional al holdingului internaţional De Beers, Leviev a devenit proprietarul celei mai mari companii de şlefuire pietrelor preţioase din lume.

Înainte de criza mondială, când prelua afacerea din Cotroceni, averea lui Leviev era estimată la 4,5 miliarde de dolari.

În prezent, magnatul conduce un imperiu transfrontalier care se întinde din Siberia până în Manhattan, are nouă copii, trăieşte în cea mai scumpă casă din Marea Britanie, urmează cu stricteţe legile religiei iudaice Chabad şi face afaceri cu guverne africane din ţări măcinate de războaie civile.

Raportul Marques

Ziaristul Rafael Marques de Morais (foto The Guardian) a fost băgat în închisoare pentru că l-a acuzat pe preşedintele angolez Jose Eduardo dos Santos că a distrus ţara, punând-o la dispoziţia exploatatorilor străini. Ca ziarist şi activist pentru drepturile omului, Marques a primit, în 2006, premiul "Civil Courage" pentru îndârjirea cu care prezintă umilinţele semenilor săi.

În acelaşi an a publicat un raport despre băştinaşii din sud-vestul Africii, "Operaţiunea Kissonde - Diamantele Umilinţei şi Mizeriei".

Iulie 2004/Betzal"el Street/Ramat Gan/Israel. În orăşelul din apropierea Tel Avivului, se fac averi, se pierd averi, se cumpără pietre mici cu bani mari, se pun la cale proiecte cu guverne africane, se sparg monopoluri de exploatare. Patru zgârie nori legaţi între ei de pasarele suspendate, găzduiesc una dintre cele mai importante burse de pietre preţioase din lume.

Într-una dintre clădirile de pe strada Betzal"el este înregistrat sediul unei noi companii: Sodiam International Ltd, în care Lev Leviev s-a asociat cu Societatea Naţională de Comercializare a Diamantelor din Angola (Sociedade de Comercializacao de Diamantes de Angola, SODIAM).

Scopul companiei: distribuţia diamantelor pe piaţa internaţională. Leviev a concesionat cele mai bogate mine angoleze şi se foloseşte de Sodiam International să vândă pietrele preţioase. Parteneriatul cu societatea statului îi asigură credibilitate şi mai ales monopol.

O parte din diamante provin din mina din apropierea localităţii Luremo, care a fost concesionată pe o perioadă nedeterminată companiei de exploatare Luminas.

Deţinută de Leviev împreună cu generalul sud-african, Antonio Franca, fost comandant al Forţelor Armate din Angola, şi cu societatea naţională de exploatare minieră, Luminas furnizează diamante în valoare de cel puţin 20 de milioane de dolari anual.

Cei mai mulţi localnici muncesc pentru magnatul israelian. E singura lor sursă de venit.

Districtul Lunda Northe, unde funcţionează mina, este împânzit de "soldaţii" K&P Mineira, companie care asigură paza zonei de exploatare. Cei care îndrăznesc să nu predea diamantele găsite sunt supranumiţi "piraţii minelor". Ei sunt o pradă uşoară pentru angajaţii K&P.

Paznicii, înarmaţi până-n dinţi, seamănă teroare, patrulează neîncetat, răscolesc casele băştinaşilor şi fac percheziţii în miez de noapte.

Mai 2002/Lunda Northe/Angola. Deloy Mpemba scotoceşte pământul din Luremo ca să găsească diamante pentru Leviev şi partenerii săi. În raportul lui Marques, bărbatul e încadrat la categoria "victime".

Într-o seară se întorcea acasă, de la mină, împreună cu vecinii săi. Într-o secundă a fost înconjurat de mai mulţi paznici K&P.

Amintirile lui sunt fragmentate: la început, o ploaie de pumni şi picioare. Apoi, s-a trezit într-o baltă de sânge şi noroi, fără să se poată mişca. Nu ştie cât a zăcut acolo. Doar că îi lipseau mai mulţi dinţi şi că avea genunchii şi mâinile zdrobite din cauza bătăii încasate.

Bocancii angajaţilor K&P nu au lăsat urme doar pe corpul lui Mpemba.

Antonio Eliseu avea 14 ani când a fost surprins de paznici că pescuia într-un râu de lângă o mină. Imediat l-au acuzat că, de fapt, caută diamante pe fundul apei. Degeaba a strigat copilul că e bolnav, că nu are ce să mânânce şi nici bani să meagă la şcoală.

Au început să îl lovească.

Prietenul lui, pentru că a încercat să îl apere, a fost împuşcat.

În raportul lui Marques sunt imagini terifiante: paznicii minelor concesionate de compania Luminas sunt acuzaţi că umilesc muncitorii, că îi pun să se dezbrace şi să danseze goi în faţa lor, că îi bat cu o cruzime greu de imaginat, îi supun la tratamente inumane şi le aplică "sancţiuni preventive": îi lovesc ca să ştie ce vor păţi dacă îndrăznesc să ducă acasă vreo piatră preţioasă.

Lobby pe tărâm american

Mai mulţi dictatori fac eforturi financiare însemnate ca să-şi îmbunătăţească imaginea în SUA, cheltuind milioane de dolari cu firmele de lobby americane, potrivit unor date ale Departamentului de Justiţie din SUA, publicate de prestigioasa publicaţie "Newsweek" şi preluate pe larg de presa noastră săptămâna trecută. Printre mai multe exemple este detaliat şi cazul lui Jose Eduardo dos Santos, preşedintele Angolei, prezentat ca un lider care patronează unul dintre cele mai corupte regimuri politice la nivel mondial. Şeful statului angolez ar fi cheltuit trei milioane de dolari, în ultimii ani, cu firmele de lobby americane.

Opinia Cititorului ( 19 )

  1. Super articol!

    1. Super la naiba (sau la dracu !); articolul are o tinta clara: discreditarea Presedintelui si a PD-L . Nu-i doare nici macar in cot pe ziaristi de soarta angolezilor, altele sunt grijile lor; chiar nu vezi(vedeti) intoxicarea ?. 

      Intoxicare foarte clara, dar, intrucit informatia este corecta, ramine ca toxice sint doar faptele.

      Chiar nu vezi (vedeti) intoxicarea? 

      Pe ziaristi nu e clar ca i-ar durea in cot de angolezi, dar este foarte clar ca tu nu-i duci grija decit presedintelui, parca ai fi obsedat sexual.

      Unii sint foarte dusi...

      daca pe presedintele romaniei il cheama dos Santos s-ar putea sa ai dreptate, daca il cheama Basescu da-i niste bani ca esti prea indragostit de el

      cand de prost trebuie sa fii sa citesti Basescu in loc de Dos Santos? sau sa il vezi pe Basescu si cand nu-i apare numele??

    RO a ajuns (in general Estul) unul dintre locurile in care se spala constant atrocitatile din lumea a treia, banii proveniti din traficul de droguri, castigurile generate de abuzuri impotriva drepturilor omului, profitul contrabandei cu alcool, arme, fiinte. etc. Felitcitari!

    faptele prezentate sunt in linii mari reale. dar sa lasam fatarnicia si reminescentele comuniste.

    in romania au intrat niste bani si  

    s-au creat locuri de munca. 

    toate marile puterise zbat sa 

    acapareze pozitii in angola si 

    in realitatenu prea le pasa de  

    human rights

    1. da, intr-adevar un articol cum ar trebui sa citim mai des. felicitari BURSA

      asa s-au facut banii si pe lanoi, la alt nivel insa si mai putin atroce, dar tot cu furt pe resurse, petrol, gaze etc. oricum articol excelent.

      asa o fi, poate nu le pasa celor de la human rights, insa nu pricep ce treaba are comunismul?

      de asta s-a umplut tara de malluri?

    Din pacate pe nimeni nu intereseaza cat au de suferit altii daca acele suferinte aduc castiguri. Daca ar fi altfel, romanii ar renunta sa mai cumpere de la magazine ca acesta sau de la magazine online ca emag sau de la firmele despre care se stie ca sunt detinute de ticalosi cunoscuti.

    1. Eu unul m-as putea abtine sa cumpar de la ei,numai sa-i stiu.

      Hai sa facem o lista. Primii cinci : 1. Mall Cotroceni ; 2.Antena1/2/3 ; 3.Realitatea TV ; 4.PRO TV ; 5.Rompetrol/Adevarul.

      Ai uitat Money Channel/Catavencu.

      ce sa cumperi de la catavencu? prostie?

    Este incredibil cum fac unii averi...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie