Fed New York: Mare parte a inflaţiei din SUA, cauzată de tarifele lui Trump

O analiză a Rezervei Federale (Fed) din New York, preţurile multor produse de uz cotidian ar fi scăzut anul trecut şi la începutul acestui an în absenţa tarifelor vamale impuse de preşedintele Donald Trump.

Conform unui studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul filialei din New York a băncii centrale a SUA, costul a 67 de categorii de bunuri era, în luna februarie, cu 2,9 puncte procentuale mai ridicat din cauza acestor tarife, informează CNBC. Cercetătorii nu au precizat care dintre cele 67 de categorii de produse au fost evaluate.

Autorii analizei au constatat că, în absenţa respectivelor taxe, preţurile produselor analizate ar fi scăzut cu aproape 1%.

Raportul citat oferă cea mai clară dovadă de până acum a impactului tarifelor impuse de Trump - o măsură centrală a celui de-al doilea mandat al său la Casa Albă - asupra bugetelor consumatorilor. Economiştii anticipaseră în mare măsură că aceste taxe vor duce la creşterea preţurilor, deşi efectele exacte erau greu de estimat din cauza naturii variabile a politicii şi a lipsei de transparenţă privind modul în care companiile îşi stabilesc preţurile.

”Administraţia Trump a susţinut constant că povara costurilor tarifelor va fi suportată, în cele din urmă, de exportatorii străini care depind de accesul la economia americană”, a afirmat Taylor Rogers, purtător de cuvânt al Casei Albe, într-o declaraţie pentru CNBC.

Echipa Fed a constatat însă că, pentru fiecare punct procentual de creştere a tarifului mediu vamal, preţurile bunurilor de consum au fost mai mari cu aproximativ un sfert de procent un an mai târziu.

Conform raportului, ritmul anual de creştere a preţurilor pentru numeroasele produse monitorizate a atins un nivel maxim la începutul anului 2026. Conform estimărilor, din cauza acestei politici, consumatorii vor continua să plătească preţuri ridicate şi în cursul anului 2027.

Aproximativ două treimi din impactul tarifelor asupra preţurilor a provenit direct din taxele vamale, potrivit raportului Fed New York. Restul creşterii a fost generat de efecte indirecte, precum cele resimţite de companiile americane care utilizează componente şi materiale importate în produsele lor, notează sursa menţionată.

”Tarifele au un impact mai mare şi mai prelungit asupra preţurilor de consum decât ar sugera simplul efect direct”, au subliniat cei trei autori ai studiului: Mary Amiti, Sebastian Heise şi David Weinstein.

Trump a susţinut că firmele ar putea absorbi costurile suplimentare generate de tarife, în loc să le transfere consumatorilor sub formă de scumpiri. Echipa Fed din New York a precizat că aproximativ 26% din majorările tarifare de anul trecut s-au reflectat în preţuri mai mari.

În luna februarie, Curtea Supremă din SUA a anulat multe dintre tarifele impuse de Trump, ceea ce a dus la restituirea unor sume de ordinul miliardelor de dolari către comercianţi. Casa Albă a promis că va continua aplicarea taxelor prin măsuri alternative, iar produsele importate din numeroase ţări sunt acum supuse, adesea, unor tarife de aproximativ 10%. În multe cazuri, acest nivel este semnificativ mai scăzut decât cel din runda anterioară de tarife.

• Economiile care depind cel mai mult de comerţul cu SUA

Atunci când politica comercială a SUA se schimbă, unele economii abia resimt acest lucru. Pentru altele, însă, schimburile comerciale cu SUA sunt suficient de importante încât să influenţeze vizibil creşterea economică.

Potrivit visualcapitalist.com, diferenţele sunt frapante: unele economii majore au legături comerciale strânse cu SUA, în timp ce altele sunt mult mai puţin expuse, raportat la dimensiunea economiilor lor.

Sursa citată prezintă comerţul cu bunuri al fiecărei ţări cu Statele Unite (exporturi plus importuri) ca pondere din PIB în 2025, utilizând datele Agenţiei Federale de Statistică a SUA, ale Comisiei de Comerţ Internaţional din SUA, Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi FMI.

Cifrele arată că economia Vietnamului se bazează pe comerţ: valoarea cumulată a exporturilor şi importurilor sale a reprezentat 190% din PIB în 2025. SUA reprezintă cea mai mare piaţă de export pentru Vietnam, iar schimburile comerciale bilaterale echivalează cu 44% din PIB-ul ţării - o pondere depăşită, în rândul marilor economii, doar de cea a Mexicului, conform sursei amintite. Exporturile Vietnamului către SUA au crescut cu 28,1%, depăşind 153 de miliarde de dolari în 2025, fiind dominate de computere şi produse electronice, pe fondul eforturilor americane de a reduce dependenţa lanţurilor de aprovizionare faţă de China.

Taiwanul - unde schimburile comerciale de bunuri cu SUA reprezintă 28% din PIB - a înregistrat o creştere cu 78% a exporturilor către SUA, acestea ajungând la 198,3 miliarde de dolari în 2025. Alături de Vietnam, Thailanda (20%) şi Malaezia (19%), patru dintre cele opt mari economii cu cea mai mare expunere la comerţul cu SUA constituie noduri majore în lanţurile de aprovizionare care deservesc industria mondială de electronice.

• Principalii parteneri ai Americii sunt, adesea, mai puţin expuşi

Mexicul şi Canada sunt singurele economii de ordinul trilioanelor de dolari din Top 10, comerţul cu SUA reprezentând 48%, respectiv 31% din PIB-ul acestora. În cazul Canadei, energia joacă un rol major în această relaţie: 90,1% din exporturile sale de ţiţei au fost direcţionate către SUA în 2025.

Dacă privim economiile de toate dimensiunile, constatăm că unele ţări mai mici ocupă poziţii şi mai înalte în clasament. Nicaragua (34%), Cambodgia (34%) şi Honduras (32%) se situează toate înaintea Canadei, întrucât industriile de confecţii şi de asamblare creează legături strânse între acestea şi cererea din SUA.

China se situează la un nivel de numai 2%, adică aproximativ o treime din media globală. În ciuda valorii enorme a schimburilor comerciale dintre SUA şi China, aceasta este relativ redusă în comparaţie cu economia Chinei - evaluată la 19,6 trilioane de dolari - şi cu volumul comerţului său cu restul lumii. Germania şi Japonia, alte două economii majore, înregistrează, ambele, o pondere de 5%.

Elveţia (17%) este economia europeană cea mai expusă, după Irlanda (21%). Această expunere a generat costuri semnificative în 2025, când SUA au impus, în perioada august-noiembrie, o taxă vamală de 39% asupra multor exporturi elveţiene, înainte ca un acord-cadru să reducă nivelul la 15%.