Gabriel Resources a atras 35 de milioane de dolari canadieni de la acţionari

Ziarul BURSA #Companii #Industrie Extractivă /

Gabriel Resources a atras 35 de milioane de dolari canadieni de la acţionari

Gabriel Resources a finalizat un plasament privat de acţiuni prin care a atras 35 milioane de dolari canadieni de la mai mulţi acţionari, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Banii vor fi folosiţi pentru finanţarea activităţilor curente, inclusiv pentru continuarea eforturilor de obţinere a autorizaţiilor necesare proiectului Roşia Montana.

Compania a emis 35.000 de "unităţi", fiecare cu un preţ de 1.000 de dolari canadieni (914,57 dolari), şi a obţinut fonduri de 35 de milioane de dolari canadieni (32 milioane dolari SUA), se arată într-un comunicat al companiei.

O "unitate" include obligaţiuni convertibile subordonate negarantate cu un principal de 1.000 de dolari canadieni şi un cupon de 8%, warrant-uri care dau dreptul la achiziţia a 398 de acţiuni, precum şi un "drept din valoarea arbitrajului" ("Arbitration Value Right").

Obligaţiunile care intră în componenţa unităţilor vor fi scandente la 30 iunie 2019 şi vor fi convertibile în orice moment în acţiuni ordinare, la cererea deţinătorului, la un preţ de 1,255 dolari canadieni pe unitate.

Fiecare Warrant conferă dreptul deţinătorului de a achiziţiona o acţiune la un preţ de 1,674 dolari canadieni pe unitate, oricând până la termenul de 30 iunie 2019.

Fiecare drept din valoarea arbitrajului dă deţinătorului dreptul, în anumite condiţii, la până la 5% din banii primiţi de companie în urma unui acord amiabil sau a unei decizii irevocabile de arbitraj, luată până la 30 iunie 2019 într-o procedură de arbitraj legată de proiectul Roşia Montană.

Investitorii vor avea dreptul, în total, la maximum 130 de milioane de dolari canadieni (119,7 milioane dolari) în contul drepturilor din valoarea arbitrajului.

"Compania îşi va păstra şi dreptul discreţionar de a iniţia proceduri de arbitraj şi, în cazul în care o astfel de acţiune este pornită, dacă să încheie un acord amiabil sau să retragă acţiunea, inclusiv asupra termenilor unei înţelegeri sau ai renunţării la procedura de arbitraj", se arată în comunicat. Plasamentul privat a fost subscris de o parte din acţionarii Gabriel Resources.

Obligaţiunile, warranturile, acţiunile şi drepturile din valoarea arbitrajului nu pot fi vândute timp de patru luni, iar investitorii din SUA au restricţii la revânzare.

Publicaţia canadiană The Globe and Mail a scris la începutul lunii mai că Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva României în care va cere despăgubiri de miliarde de dolari, după ce a încercat fără succes în ultimii 15 ani să dezvolte proiectul minier Roşia Montană, potrivit Mediafax. Gabriel Resources se pregăteşte pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, a scris publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.

Compania a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza "multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii", potrivit The Globe and Mail.

Deputaţii au respins legea privind exploatarea minereurilor de la Roşia Montană

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cu 301 voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi 3 abţineri, proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană, mai mulţi deputaţi arătând că acest lucru este şi o consecinţă a eforturilor făcute de societatea civilă în stradă.

Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, după votul de respingere, că Ministerul ştie ce trebuie să facă pentru a ajuta România să ia cele mai bune decizii în acest domeniu. Deputatul PNL George Scutaru a afirmat că rolul Parlamentului nu este să ofere o lege dedicată unei companii şi i-a rugat pe parlamentari să aibă aceeaşi deschidere şi în alte proiecte sensibile, cum ar fi respingerea Legii amnistiei şi graţierii.

Deputatul PDL Gheorghe Tinel a spus că mulţumeşte celor care au manifestat în stradă şi i-au convins pe social-democraţi că iniţiativa lor privind Roşia Montană nu este în interesul naţional. "Până la urmă, raţiunea a învins", a mai arătat deputatul PDL, adăugând că trebuie găsite soluţii pentru ca bogăţiile ţării să fie exploatate în interesul naţional.

Varujan Pambuccian a arătat că speră ca acest vot de respingere să fie un punct final al acestei chestiuni şi să nu mai apară în viitor o lege de acest tip. Acest proiect elaborat de Guvern a suscitat în sesiunea trecută dezbateri aprinse şi a generat proteste de stradă. Comisia specială, condusă de senatorul PSD Marius Vâlcov, i-a audiat pe toţi cei implicaţi, inclusiv pe reprezentanţii societăţii civile, iar, în final, a dat un raport de respingere, după ce PNL a anunţat că nu-l susţine.

Proiectul Roşia Montană a fost întârziat începând din anii "90 de protestatari bine organizaţi şi finanţaţi, variind de la fermieri care nu vor să-şi piardă proprietăţile pentru a face loc minei, la miliardari precum George Soros şi celebrităţi precum Vanessa Redgrave, notează publicaţia canadiană.

Gabriel Resources a utilizat 550 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului şi cheltuieli juridice, fără a avea ce să arate în schimbul banilor, iar în ultimii 20 de ani a schimbat cinci directori generali, fiecare dintre aceştia fiind convins că proiectul este pe punctul de a face progrese semnificative.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Acţionarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% deţinut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Roşia Montană, în urma reorganizării companiei de stat.

Acţionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beny Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman şi fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Acţiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS