Hubert Thuma, la 151 de ani de PNL: „Un lider nu strânge puterea în jurul lui, ci o distribuie”

Preşedintele PNL Ilfov, Hubert Thuma, a publicat duminică o amplă postare pe Facebook cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, în care face o analiză lucidă a moştenirii lăsate de întemeietorii formaţiunii şi transmite o serie de îndemnuri pentru viitor, punând accent pe nevoia de leadership autentic şi de reîntoarcere la principiile fundamentale ale liberalismului.

În mesajul său, Thuma evocă data de 24 mai 1875, ziua în care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti, A.G. Golescu şi ceilalţi paşoptişti au pus bazele celui mai vechi partid politic din România. El scrie că un secol şi jumătate s-a scurs de când oameni care credeau că această ţară poate fi mai mult decât era au pornit la drum, iar de atunci, prin monarhie, prin războaie, prin dictaturi, prin exil şi prin libertate recâştigată, ceva a rămas neclintit: ideea că un popor liber se construieşte pe sine însuşi, conform postării pe Facebook. Thuma aminteşte, potrivit aceleiaşi surse, de articolul-manifest publicat de Vintilă Brătianu în 1905, intitulat „Prin noi înşine”, care exprimă convingerea liberalilor că prin propriile forţe pot să se dezvolte pe toate căile.

Liderul PNL Ilfov subliniază, în postarea sursă, că o aniversare nu este doar un moment de sărbătoare, ci şi un moment de adevăr. El spune că privim înapoi ca să luăm cu noi ce a fost bine: curajul Brătienilor de a construi instituţii, nu doar de a câştiga alegeri, seriozitatea unei generaţii care înţelegea că politica nu este o ocupaţie, ci o responsabilitate, precum şi demnitatea unor lideri care nu se agăţau de funcţii, pentru că ştiau că partidul este mai mare decât orice om, notează acesta pe pagina sa de social media. Totodată, Thuma recunoaşte în postarea sa şi ceea ce nu a funcţionat de-a lungul timpului: momentele în care puterea a fost confundată cu scopul, când oamenii au fost puşi înaintea principiilor, iar zgomotul zilei a fost lăsat să acopere direcţia pe termen lung. „Un partid matur nu fuge de propria istorie. O asumă şi învaţă din ea”, scrie el.

Thuma observă apoi că trăim într-o lume complet diferită de cea a întemeietorilor, o Europă în care securitatea nu mai este de la sine înţeleasă, o economie globală în care competiţia nu mai iartă ezitările şi o societate în care oamenii au pierdut răbdarea cu politicienii care vorbesc mult şi fac puţin, arată postarea pe Facebook. El consideră că România de astăzi are nevoie de aceeaşi încredere lucidă în sine pe care au avut-o cei care au făcut Marea Unire, dar aplicată provocărilor secolului XXI: o economie care creează, nu doar care taie, instituţii care funcţionează pentru cetăţean şi o voce românească puternică în Europa şi în lume, informează aceeaşi postare. „Prin noi înşine”, explică Thuma, nu înseamnă izolare, ci să stai la masa Europei ca partener care contribuie, nu ca observator care aşteaptă şi lasă ţara în mâinile celor pe care îi critică, precizează mesajul postat pe Facebook.

Întrebarea pe care orice partid trebuie să şi-o pună la 151 de ani, potrivit postării lui Thuma, este ce înseamnă să fii lider, iar răspunsul vine tot de la Brătieni. Un lider nu este cel care strânge puterea în jurul lui, ci cel care o distribuie, subliniază Thuma pe Facebook. Nu este cel care reduce la tăcere vocile din jur ca să se audă mai bine, ci cel care le amplifică, pentru că ştie că impactul lui creşte din forţa şi vocea celorlalţi, adaugă sursa citată. Thuma subliniază, în postarea sursă, că adevărata putere nu vine din a domina, ci din a face oamenii din jur mai puternici, iar aceasta este o lecţie pe care liberalismul a înţeles-o întotdeauna. El aminteşte că liderii liberali care au construit România modernă au fost oameni care au pus principiile înaintea persoanei, care nu confundau partidul cu propria carieră şi care lăsau în urmă instituţii, nu un cult al personalităţii, potrivit postării sale pe social media.

În finalul postării, Hubert Thuma oferă două exemple edificatoare: pe Ion C. Brătianu, care după 16 ani la conducerea PNL a lăsat ştafeta fără ca partidul să se oprească, şi pe Dinu Brătianu, arestat de comunişti în noaptea de 5 spre 6 mai 1950 şi mort trei luni mai târziu în celula 12 de la Sighet, arătând că, deşi trupul a pierit, ideea liberală nu a murit. El concluzionează că PNL nu este un scaun, ci o direcţie, iar direcţia aceasta nu se negociază, conform aceleiaşi postări. La 151 de ani, PNL nu are nevoie să se reinventeze, ci are nevoie să-şi amintească, să reîncerce acel tip de leadership, să fie din nou partidul care formează lideri, nu partidul care găzduieşte funcţionari, şi să fie partidul care îşi alege propriul drum, pentru că asta înseamnă autonomie liberală, arată postarea sursă. „Principiile rămân. Oamenii se schimbă. Direcţia continuă”, susţine preşedintele PNL Ilfov, conform aceleiaşi surse.