Sancţiunile aplicate la nivel global de autorităţile de reglementare pentru încălcarea legislaţiei de combatere a spălării banilor au depăşit pragul de 4 miliarde de dolari în cursul anului 2025, instituţiile bancare suportând aproximativ 56% din totalul amenzilor, pe fondul intensificării controalelor îndreptate către piaţa activelor digitale, potrivit unei analize realizate de compania ICAP CRIF, remisă redacţiei.
Dinamica infracţionalităţii financiare s-a reorientat pronunţat către sfera digitală, valoarea penalităţilor impuse companiilor de criptomonede şi active virtuale înregistrând o creştere de 56% în ritm anual, până la peste 1 miliard de dolari. În paralel, procedurile de cunoaştere a clientelei („Know Your Customer” - KYC) şi verificările detaliate („Customer Due Diligence” - CDD) au devenit mai riguroase, în special în privinţa monitorizării Persoanelor Expuse Politic (PEP) - categorie ce cuprinde şefi de stat, miniştri, înalţi funcţionari, magistraţi şi ofiţeri de rang superior, conducători ai companiilor de stat şi ai băncilor centrale, reprezentanţi din organizaţii internaţionale, precum şi membrii de familie şi asociaţii apropiaţi ai acestora.
La nivel comunitar, Parlamentul European a creat în mai 2024 Autoritatea de Combatere a Spălării Banilor (AMLA), structură însărcinată cu supravegherea directă a entităţilor cu risc sporit din sistemul financiar. Până la sfârşitul lunii septembrie este aşteptată o primă listă preliminară a entităţilor vizate, în timp ce forma definitivă de aproximativ 40 de entităţi selectate va fi definitivată până la finele anului 2027, înaintea începerii oficiale a supravegherii directe în anul 2028. Criteriile de selecţie aplicate de AMLA vizează instituţiile de credit şi financiare active în cel puţin şase state membre ale Uniunii Europene, care numără peste 20.000 de clienţi rezidenţi sau derulează tranzacţii anuale de peste 50 de milioane de euro. Până în prezent nu a fost făcută publică nicio listă privind băncile comerciale din România sau din alte state membre selectate pentru acest mecanism, precizează analiza.
În plan intern, deşi termenul de transpunere a noii directive europene este stabilit pentru 10 iulie 2027, România a început deja armonizarea normativă prin modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Specialiştii ICAP CRIF subliniază că, în contextul înăspririi continue a cerinţelor de conformitate, băncile şi ceilalţi actori din piaţa reglementată au nevoie de acces la baze de date integrate şi instrumente de analiză pentru a identifica riscurile din faza de onboarding şi a răspunde noilor standarde europene.


























































Opinia Cititorului