IMM România: Criza politică îi cauzează economiei naţionale o pierdere zilnică de 63,8 milioane euro

Economia naţională pierde aproximativ 63,8 milioane de euro în fiecare zi din cauza actualei crize politice şi a faptului că ţara este condusă în continuare de un guvern interimar, fără puteri depline, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Florin Jianu, preşedintele IMM România. Pierderea respectivă nu reprezintă doar o estimare contabilă, ci exprimă costul direct al blocajului instituţional: investiţii private amânate, fonduri europene care riscă să fie pierdute, dobânzi tot mai mari la datoria publică şi reforme economice rămase în aşteptare, a menţionat reprezentantul antreprenorilor mici şi mijlocii din ţara noastră. Pentru oamenii de afaceri, transportatori şi investitori, actuala criză politică nu mai este de mult o dispută între partide, ci s-a transformat într-o criză economică cu efecte vizibile asupra fiecărei companii şi, implicit, asupra fiecărei familii din România.

„Spunem că această criză politică deja a devenit şi o criză economică. Oficial, România a intrat în recesiune tehnică, deoarece acest context politic agravează declinul economic din acest moment”, afirmă Florin Jianu, care a menţionat că aproape toţi indicatorii economici se deteriorează simultan. Potrivit preşedintelui IMM România, care a citat din datele Institului Naţional de Statistică, produsul intern brut a înregistrat scăderi succesive în ultimele trimestre, comerţul a coborât cu peste trei puncte procentuale, producţia industrială a scăzut cu aproximativ 2%, iar consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a redus cu 1,8%, în timp ce creşterea costurilor cu energia şi combustibilii continuă să pună presiune asupra companiilor. În paralel, România rămâne singurul stat european cu o inflaţie de peste 10%, în condiţiile în care media Uniunii Europene este de aproximativ 2,3%, situaţie care, potrivit lui Florin Jianu, este tot mai dificil de explicat inclusiv partenerilor europeni.

Analiza realizată de IMM România identifică cinci mari surse de pierderi economice generate sau amplificate de lipsa unui executiv cu puteri depline: costurile finanţării datoriei publice, investiţiile private amânate, blocarea proiectelor de infrastructură şi a reformelor, întârzierile în absorbţia fondurilor europene şi efectele directe asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra populaţiei. România plăteşte în prezent cel mai ridicat randament suveran dintre principalele economii din regiune, cu aproximativ 6,95% pentru titlurile de stat pe zece ani, peste Ungaria, Polonia şi Cehia, ceea ce înseamnă costuri suplimentare suportate în cele din urmă de întreaga economie.

În acelaşi timp, spune Florin Jianu, capitalul privat reacţionează imediat la lipsa de predictibilitate. „Capitalul aşteaptă stabilitate, iar această incertitudine amână investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă. În acest moment, investiţiile nete, conform INS, mai sunt realizate doar pe proiectele de infrastructură existente, acolo unde sunt volume care impun lucrări de construcţii, respectiv utilaje. Cheltuielile noi de investiţii s-au prăbuşit cu aproximativ 47%. De altfel, conform datelor, şi comenzile noi în perioada următoare au scăzut sau urmează să scadă cu un procent de aproximativ 14,3%”.

Blocajul politic produce efecte inclusiv asupra marilor proiecte publice şi asupra implementării reformelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mai ales că ţara noastră se află într-o cursă contra cronometru înaintea termenului-limită de 31 august, iar cinci legi-jalon nu sunt încă adoptate. Riscul estimat este de aproximativ 7,8 miliarde de euro, iar numai neadoptarea Legii salarizării bugetare, a Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor sau a măsurilor privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat poate conduce la pierderea a miliarde de euro din finanţările europene.

În analiza efectuată de IMM România, toate aceste blocaje se transformă în costuri concrete pentru economie. „Pierderile zilnice pentru economia României cauzate de această criză politică le-am estimat la aproximativ 64 de milioane de euro pe zi. Deci, atenţie: 64 de milioane de euro zilnic pierduţi pentru economia României. Din câteva componente: peste 30% reprezintă pierderi din PNRR generate de legislaţia neadoptată, investiţiile private amânate implică aproximativ 22 de milioane de euro pe zi, iar la aceste sume se adaugă dobânzile la datoria publică de aproximativ 164 de milioane de lei pe zi”, a precizat Florin Jianu.

• Măsurile de relansare economică, neimplementate

Preşedintele IMM România a declarat că în acest moment ţara noastră nu mai funcţionează nici măcar pe „pilot automat”, ci este practic blocată. „Operatorii economici din ţară ne spun că nu au mai trăit o astfel de criză; perioada 2008-2010 a fost mult mai uşoară decât ceea ce se întâmplă acum. Este inexplicabil să fim în această situaţie când avem la dispoziţie fonduri europene şi PNRR, iar economia globală nu este într-o criză importată. Faptul că economia României nu reuşeşte să performeze şi că nu avem un guvern este dramatic pentru toată lumea. (...) Întreaga societate priveşte cu neîncredere situaţia; nu înţelegem de ce nu avem un guvern funcţional. Pare că nimeni nu se grăbeşte, deşi sunt probleme în toate domeniile. Preşedintele României ar trebui să îi adune pe toţi liderii politici şi să avem un guvern funcţional în maximum 24 de ore”, a spus Florin Jianu.

Liderul IMM România aratăe că blocajul instituţional paralizează inclusiv măsurile economice deja aprobate. „Măsurile de relansare economică adoptate anterior de guvern au rămas doar pe hârtie; niciuna nu este aplicabilă în acest moment din lipsă de fonduri sau de investiţii strategice. Memorandumurile semnate de Ministerul Finanţelor cu diverse bănci europene nu ţin loc de creditare pentru firmele din transporturi, sănătate sau alte domenii”, a arătat domnul Jianu.

Mai mult, criza actuală are impact devastator şi în piaţa muncii, iar preşedintele IMM România avertizează că deteriorarea indicatorilor economici începe deja să se transforme într-o problemă socială majoră. „În ceea ce priveşte piaţa muncii, situaţia este dramatică. Vedem o rată a şomajului în creştere, de 6,4%, dar mai ales un şomaj îngrijorător în rândul tinerilor şi o rată scăzută de ocupare la persoanele peste 50-55 de ani. Se pierd locuri de muncă în sectoare unde nu ne aşteptam, cum ar fi IT-ul sau industria auto, unde companii mari îşi schimbă sediile sau nu mai performează în România. Estimăm că, până la finalul anului, rata şomajului va ajunge la 7-8%, ceea ce înseamnă dispariţia a aproximativ 70.000-80.000 de locuri de muncă”, a spus Florin Jianu.

• Rămaşi fără plafonarea adaosului comercial la motorină, transportatorii devin necompetitivi pe piaţa europeană

Pe lângă tabloul sumbru de mai sus, reprezentantul Federaţiei Operatorilor Români de Transport a oferit, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, imaginea concretă a efectelor produse într-unul dintre cele mai importante sectoare economice. Preşedintele FORT, Beniamin Lucescu, explică faptul că imposibilitatea guvernului interimar de a prelungi reducerea accizei la motorină a produs imediat un şoc suplimentar pentru companiile de transport.

„Noi, cei din Federaţia Operatorilor Români de Transport, sprijiniţi de IMM România, am tras un semnal de alarmă încă de la începutul săptămânii trecute. I-am anunţat pe decidenţii politici că, deoarece avem un guvern interimar care nu poate prelungi măsura prin ordonanţă de urgenţă, de la 1 iulie vom avea o creştere a preţului. Din păcate, creşterea a fost de aproximativ 60 de bani. În timp ce în multe state europene motorina s-a ieftinit uşor, în România preţul a urcat până la aproximativ 9,60 lei pe litru”, a spus Beniamin Lucescu, care a adăugat că diferenţa faţă de statele vecine afectează direct competitivitatea firmelor româneşti.

„În Bulgaria motorina este aproximativ 7,81 lei, în Polonia 7,94 lei, în Cehia 7,98 lei, în Slovacia 8,30 lei, iar în Ungaria 8,55 lei. Chiar şi în Austria preţul este mai mic decât la noi. Aceste preţuri ne dezavantajează clar. Consecinţele acestei creşteri asupra transportului vor fi creşterea falimentelor şi a insolvenţelor, iar firmele mici încep deja să se închidă”, a precizat preşedintele FORT.

Potrivit lui Beniamin Lucescu, efectele nu mai sunt doar estimări teoretice, ci realităţi pe care operatorii le raportează zilnic organizaţiei patronale: „Avem semnale de la operatorii de transport, membrii noştri cu până la cinci maşini, că firmele se închid deja. Pierdem competiţia cu operatorii din Polonia şi din Lituania, deoarece aceştia se capitalizează mai uşor datorită costurilor mai mici şi a motorinei mai ieftine. Săptămâna trecută, un operator membru a pierdut un contract în Germania pentru o diferenţă de numai cinci eurocenţi pe kilometru, contractul fiind câştigat de o companie din Lituania”.

În lipsa capitalului, transportatorii renunţă la investiţii, iar acest lucru afectează inclusiv siguranţa rutieră a spus preşedintele FORT care a adăugat: „Îmbătrânirea parcului auto reprezintă un risc enorm. Nu mai avem bani pentru vehicule noi. Din lipsa capitalului, unele firme amână reviziile tehnice şi apare mentalitatea «merge şi aşa luna aceasta». Nu putem reduce costurile prin concedierea şoferilor, astfel că tăiem din investiţii şi din întreţinerea vehiculelor, ceea ce duce la diminuarea calităţii serviciilor şi la imposibilitatea de a majora salariile. (...) În piaţa de transport avem o scădere a cererii, cu încasări cu 25% mai mici faţă de anul anterior. Inflaţia mare şi costurile ridicate, alături de această măsură, vor îngreuna activitatea transportatorilor”.

Beniamin Lucescu avertizează că efectele economice se propagă în lanţ şi afectează inclusiv veniturile statului, pentru că operatorii de transport din zonele de graniţă alimentează de la vecinii maghiari şi bulgari, şi arată că degradarea situaţiei financiare a companiilor se vede deja la nivelul firmelor mici: „Nu avem încă o cifră globală a falimentelor, dar există o temere generalizată că nu vom mai putea funcţiona din cauza cererii scăzute. În judeţul Suceava cunosc personal peste douăzeci de companii mici, cu aproximativ cinci camioane fiecare, care şi-au vândut maşinile sau încearcă să le vândă. Măsurile autorităţilor, în loc să crească competitivitatea, o scad”.

În opinia reprezentanţilor mediului de afaceri, imaginea de ansamblu este aceea a unei economii care pierde timp, investiţii şi competitivitate într-un moment în care ar trebui să valorifice miliardele de euro disponibile prin fondurile europene. Antreprenorii reclamă lipsa unui executiv capabil să adopte rapid măsuri, avertizează că investiţiile sunt amânate, că proiectele strategice sunt blocate, că firmele îşi reduc activitatea, iar unele încep deja să îşi închidă porţile. În lipsa unui guvern cu puteri depline, spun aceştia, fiecare zi de întârziere nu înseamnă doar 63,8 milioane de euro pierduţi pentru economie, ci şi investiţii abandonate, locuri de muncă puse în pericol şi o deteriorare accelerată a competitivităţii economiei naţionale într-un moment în care celelalte state din regiune continuă să atragă capital şi să îşi consolideze poziţia pe piaţa europeană.